Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti
Teatru

Hamlet (W Shakespeare) @ Teatrul Maghiar de Stat Cluj

Hamlet (W Shakespeare) @ Teatrul Maghiar de Stat Cluj

„Hamlet” de William Shakespeare, bazat pe traducerea în limba maghiară de Arany János

Distribuția:

  • Claudius: ERVIN SZŰCS
  • Gertrude: IMOLA KÉZDI
  • Grupul Wittenberg
  • Hamlet: MIKLÓS VECSEI H.
  • Horatio: BALÁZS BODOLAI / LORÁND FARKAS
  • Marcellus: ZSOLT GEDŐ
  • Bernardo: ANDRÁS BUZÁSI
  • Francisco: FERENC SINKÓ
  • Ofelia: ZSUZSA TŐTSZEGI
  • Polonius: JÓZSEF BÍRÓ
  • Laertes: TAMÁS KISS
  • Rosencrantz: ÉVA IMRE
  • Guildenstern: ANIKÓ PETHŐ
  • Osric: SZABOLCS BALLA
  • Duhul: ZSUZSA TŐTSZEGI , LUCIAN CHIRILĂ
  • Mesagerul: GIZELLA KICSID
  • Copilul Hamlet: VENCZEL LŐRINCZ-SZABÓ
  • Copilul Ofelia: SÁRA VIOLA

 

Regia: GÁBOR TOMPA

Decorul: ANDRÁS BOTH

Costumele: BIANCA IMELDA JEREMIAS

Dramaturgia: ANDRÁS VISKY

Muzica originală: VASILE ȘIRLI

Coreografia: MELINDA JAKAB

Asistent de regie: EMŐKE VERES

Imagini video: ANDRÁS RANCZ

Regia tehnică: RÉKA ZONGOR

Asistent costume: GYOPÁR BOCSKAI

Asistent de regie: SÁRI GÁLHIDY

 

Durata: 2h 45 min cu pauză (Partea I: 1h 50’ ; Partea II: 40’)

Hamlet este asaltat de marele proiect al modernității timpurii, şi anume posibilitatea exercitării unei credințe personale și directe, precum și de o gravă îndoială cu privire la originea divină a puterii regale. Claudius este descris în cuvinte puternice și directe ca fiind nedemn de exercitarea regalității. În acest fel, moartea violentă a bătrânului Hamlet devine sinonimă cu moartea lui Dumnezeu și cu imposibilitatea învierii: „Un rege atât de bun! Ca un luceafăr / Pe lângă un satir, faţă de acesta”.

Îndoiala disperată a lui Hamlet nu se îndreaptă însă doar spre Claudius, ci și spre tatăl-Dumnezeu ucis, în persoana propriului său tată. Cele 95 de teze ale lui Luther subliniază nesustenabilitatea dogmei purgatoriului (pe care o vede tocmai ca pe o însămânțare nocturnă a Satanei, cu care a corupt doctrinele credinței), întrucât o vede ca pe o auto-reprezentare a unei instituții bisericești care menţine în mod artificial dependența credincioșilor. Prin urmare, Hamlet este obligat să se îndoiască de însuşi Duhul tatălui său întrucât bătrânul Hamlet, pe lângă faptul că suferă în purgatoriu, crede că propria suferință este scurtată prin răzbunarea fiului său, ceea ce nu este în niciun caz o idee creștină, fie ea catolică, protestantă sau ortodoxă.

Situația dramatică iscată îl obligă pe Hamlet să joace rolul răscumpărătorului care nu posedă mijloacele necesare, şi nu crede în propria vocație: fiul trebuie să facă un act de justiție și de restituire pentru a restabili un regat în a cărui ordine etică nu mai crede sau în privinţa căreia are cel puțin îndoieli serioase.

Este o poziție mediană, promisiunea tragediei pure și a catharsis-ului, care menţine întreaga lucrare ca un întreg perfect și totodată îl fragmentează, așa cum se întâmplă în general cu marile opere. Catharsisul nu este însă posibil fără abolirea completă a „ordinii” existente: totul trebuie să piară pentru ca noua ordine etico-politică să se nască din ruine, dar mai ales în inima spectatorului, care – dacă e norocos – va recunoaște în spectacolul Hamlet propria sa situație. (András Visky)

Sursa: Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca

Share

Facebook
WhatsApp
LinkedIn
Twitter
Email
Caută