Hamlet mortuus est #4 @ Galeria 2 Bastion Timișoara

”Hamlet mortuus est” este un spectacol despre putere și timp, teme acute ale lumii de azi și din vremea lui Shakespeare, puncte nevralgice ale istoriei ce se scrie acum între a fi și a nu fi.

Un cabaret funebru, în care personaje lui Shakespeare își retrăiesc și-și înțeleg ultima clipă și pe cele care i-au adus la ea, un ”party” unde DJ sunt groparii. Despre ”sentimentul timpului”, astăzi. Timpul nostru, timpul vieților noastre. Deși speranța de viață crește cu fiecare generație, pare că avem mai puțin timp decât cei dinainte pentru toate. Cum ne trec viețile sub această feroce compresie universală a timpului, cum schimbă e percepția omului, fie el rege, slujbaș ori gropar, asupra ultimei clipe de trăit și a morții? Cum ieșim de pe scenă? În câte feluri știm să ne despărțim de timp?

”În curgerea murdară-a lumii noastre, cu mâini de aur crima poate da un brânci dreptății”.

Odată cu tema timpului și cea a morții, ”Hamlet mortuus est” este un spectacol despre putere. Despre puterea politică, mai exact. ”Puterea naște dictatori și printre însușirile ei cele mai înșelătoare stă sentimentul iluzoriu că puterea te face nemuritor, că domină timpul. Răspunsul lui Shakespeare este irefutabil și dezarmant: Alexandru a murit, Alexandru a fost îngropat, Alexandru s-a întors în țărână. Tărâna e lutul cu care astupi o gaură de butoi.

Se referă la Alexandru cel Mare, dar, evident, este valabil pentru toți dictatorii, cei care vor să conducă lumea, dar și pentru micii dictatori din case, din familii, din teatre, ei toți, dar și eu, tu, s-ar putea să fim numai buni să astupăm ”o vrană de poloboc” cu chirpiciul ambițiilor noastre” – Levente Kocsárdi, regizor.