după o idee de Françoise Thomas
Traducere: Mariana Alexandra
Regie: Florin Liță
Scenografie: Florin Liță
Sound design: Adrian Piciorea
Pauză: Nu
– Nu sunt decât povești.
– Da, pentru că în povestea asta se petrec lucruri ciudate!
… în povestea asta știm că undeva, într-un sat părăsit sau poate la periferia unui oraș, Emma se întâlnește în fiecare seară cu Auguste într-un butoi. Aici, pe acest tărâm al undevaului și al posibilului, viața este plină de reușite și de eșecuri; de plăcerea de a iubi și de a fi iubit. Cu fiecare seară care trece, jocul celor doi se transformă în bucuria de a trăi viața într-un alt mod, jucându-se ca doi copii într-un butoi care va deveni: casă, vapor, capcană, insulă și mormânt. Amenințându-se reciproc cu o armă și schimbând mereu raportul de putere, ajung să fie o singură persoană. Se iubesc. Se joacă pentru a nu mai fi singuri într-un sat părăsit. Se joacă pentru că vor să uite. Se joacă mereu pentru că vor să evadeze din îngusta realitate de care Emma se dezice. În povestea noastră cei doi doar se joacă de-a…
Spectacol prezentat în parteneriat cu Asociația Hearth.
