PRIN ORAŞ | Aprilie și parcurile din București

Parcurile din București în aprilie – o perspectivă urbană

Când m-am mutat în București, nu trecea multă vreme până să mă întrebe câte o cunoștință sau o persoană abia cunoscută de ce am dat Brașovul, cu natura și liniștea lui, pe Bucureștiul aglomerat și haotic.

Și răspunsul nu mi se schimba, doar că găseam, pe măsură ce petreceam mai mult timp în București, fragmente cu farmec pe care le mai adăugam din când în când răspunsului standard care îmi stătea pe buze: „da, fix pentru că e aglomerat, dinamic și haotic l-am ales.’”

Și mai cred că unul dintre aceste frânturi și puncte câștigătoare pentru București în viața mea sunt parcurile sale. Sigur, a nu se lua ca atare, căci e doar o perspectivă pur subiectivă. Păi și ce, în Brașov nu ai muntele la o aruncătură de băț?

Să spunem că nu e chiar la fel, și tocmai de aceea o să las aici câteva parcuri din București, de luat la pas în luna aprilie, că tot ne mai uscăm puțin după atâta ploaie.

Parcul Natural Văcărești – natura care a decis singură să rămână

Zona Parcului Natural Văcărești a fost inițial parte a unui proiect hidrotehnic început în anii ’80, abandonat înainte de finalizare. În lipsa intervenției umane de-a lungul a zeci de ani, spațiul s-a transformat treptat într-un ecosistem natural, care a fost declarat arie protejată în 2016, datorită Asociației Parcul Natural Văcărești (APNV), un grup de inițiativă civică.

Biodiversitatea sa, incluzând numeroase specii de păsări și plante, îl diferențiază de parcurile amenajate tradițional, aici fiind posibilă observarea faunei și florei într-un habitat lipsit de betoane. Sigur, în afara digului uriaș din beton, construit pe când se vedea aici un viitor lac de acumulare, dig ce împrejmuiește și astăzi întreaga oază de vegetație.

Parcul Cișmigiu – grădina din mijlocul orașului

Inaugurat oficial în 1854, Cișmigiu este cel mai vechi parc amenajat al Bucureștiului și unul dintre primele proiecte urbane de peisagistică ale orașului. A fost realizat după planurile peisagistului vienez Carl Friedrich Meyer, pe o zonă mlăștinoasă care a necesitat lucrări complexe de drenaj. Structura sa urmează modelul grădinilor romantice occidentale, cu alei șerpuite, perspective atent aranjate și integrarea apei ca element central.

Dacă o iei la pas, plimbarea pare desprinsă dintr-o poveste cu bănci ocupate de cititori și poeți, rațe care își negociază micul dejun, copaci care încep să-și încerce nuanțele de verde și tineri amorezați care se străduiesc să nu cadă din barca cu vâsle închiriată pentru câteva minute pe lac.

Parcul Carol I – monumental și ceremonial

Parcul Carol I a fost amenajat cu ocazia Expoziției Generale Române din 1906, eveniment menit să marcheze 40 de ani de domnie ai regelui Carol I. Proiectul a presupus o transformare a terenului unde se ridică astăzi parcul, prin modelarea artificială a reliefului și crearea unui cadru monumental.

Spre deosebire de Cișmigiu, parcul urmează o logică axială și ceremonială, specifică urbanismului de început de secol XX. Monumentele, aleile largi și punctele de belvedere sunt gândite pentru a crea o experiență în care vizitatorul este ghidat vizual și fizic. În laterala stângă spre urcare, la orele amiezii, atunci când ai zice că se apropie golden hour de aprilie, micul lac cu gâște și cafeneaua de pe malul său pare scena unui tablou pictat de Monet, în care lumina este elementul central al operei.

Parcul Herăstrău – nordul verde al capitalei

Parcul Herăstrău a fost conceput ca parte a unui proiect amplu de modernizare a zonei de nord a capitalei. Lacul Herăstrău, rezultat al amenajării râului Colentina, a devenit elementul central al parcului, cu o perspectivă monumentală spre Casa Presei Libere. De-a lungul timpului, spațiul parcului a fost extins și diversificat, ajungând să includă zone cu funcțiuni diferite, de la promenade largi, cum este cea din preajma Berăriei H și Rockstadt, la spații tematice, precum Teatrul de Vară.

Grădina Japoneză, amenajată în anii ’90 cu sprijin japonez, reprezintă tot una dintre aceste intervenții târzii. În fiecare an, aceasta se umple de oameni la picnic sub florile de cireș, persoane costumate în personajele asiatice preferate, precum și amatori de fotografii.

Tot aici este și Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti, un muzeu etnografic în aer liber sau mai exact, fragmente de sate tradiționale românești aduse cu grijă într-un singur loc, pentru a putea să parcurgi, în doar câțiva pași, case tradiționale din toate zonele geografice ale României.

Parcul Ioanid – o oază discretă în centrul orașului

Parcul Ioanid, cunoscut și Parcul Ion Voicu, este unul dintre cele mai discrete exemple de grădină urbană de secol XIX din București. Amenajat într-o zonă rezidențială cu istorie prosperă și arhitectură elegantă, cu influențe armenești, parcul a fost gândit mai degrabă ca extensie a cartierului decât ca spațiu public de mari dimensiuni. Configurația sa reflectă această funcție prin aleile scurte, vegetația controlată și o relație directă cu arhitectura din jur, dominată de case istorice.

Parcul completează țesutul urban existent, fiind un exemplu pentru importanța unei oaze de liniște, chiar în centrul orașului. Acesta este și cadrul perfect pentru diferite lucrări artistice. Dacă mai ții minte luna uriașă suspendată prin diferite locuri din România, o lucrare de artă internațională, ei bine aceasta a trecut și prin Parcul Ioanid.

Parcul Tineretului – spațiu larg pentru mișcare și relaxare

Parcul Tineretului reflectă principiile urbanismului socialist, bazate pe scară largă și funcționalitate. Proiectul a inclus regularizarea terenului și crearea unui lac artificial, în jurul căruia s-a dezvoltat întreaga compoziție. Structura parcului este definită prin alei largi, zone deschise și separarea clară a funcțiunilor, completată în timp de vegetație din abundență care a mai atenuat rigiditatea inițială.

Astăzi, este unul dintre cele mai potrivite parcuri pentru amatorii de role și biciclete, dar și, poate, unul dintre cele mai potrivite parcuri în care ți-ai putea întinde cu ușurință un hamac între doi copaci.

Alte parcuri din București care merită descoperite

Și asta nu e tot. Bucureștiul mai ascunde și alte colțuri verzi care merită descoperite la pas, dar m-aș fi lungit prea mult, poate, pe luna aprilie. Parcul Circului, unde nuferii plutesc în voia lor pe luciul lacului; Parcul Drumul Taberei, cu insulele și podurile sale reamenajate; Parcul Alexandru Ioan Cuza (IOR), un spațiu vast, organizat, cu lacul Titan și zone tematice pentru fiecare tip de vizitator și sportiv, inclusiv pentru pasionații de caiac.

Fiecare dintre aceste parcuri are propria personalitate și oferă o experiență aparte, dovadă că Bucureștiul nu se lasă descifrat doar prin aglomerație și trafic.

Text de ALEXANDRA LUPU | PRIN ORAȘ