Chef Cezar Munteanu despre drumul spre Bocuse d’Or | România intră, pentru prima dată, în liga mare a gastronomiei mondiale: va participa la Bocuse d’Or Europe 2026, cea mai prestigioasă competiție culinară din lume, care va avea loc în martie 2026, în Marsilia.
Înainte de a reprezenta țara pe scena internațională, va avea loc Selecția Națională Bocuse d’Or România, programată pentru 27 noiembrie 2025, la Brașov.
Înscrierile s-au încheiat, iar finaliștii au fost anunțați pe 27 octombrie 2025, marcând începutul unei noi etape pentru gastronomia românească. În spatele acestei reușite istorice se află chef Cezar Munteanu, președintele Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism, un profesionist care a pus umărul la construirea unei generații de bucătari pasionați și la promovarea identității culinare românești.
Chef Munteanu ne-a povestit ce înseamnă această premieră pentru România, cum se construiește excelența în bucătărie și de ce gastronomia este, mai mult ca oricând, o formă de cultură.
Cum s-a născut ideea ca România să participe la Bocuse d’Or Europe 2026?
Totul a pornit dintr-o dorință simplă, dar ambițioasă: să arătăm că România are ce căuta pe scena gastronomică internațională, la competiția care demonstrează cel mai înalt rang de măiestrie în farfurie.
Am început discuțiile cu cei de la Bocuse d’Or în urmă cu mult timp, iar dosarul de candidatură a fost rezultatul muncii consecvente a echipei ANBCT din ultimul an, cât și al dorinței uriașe de a face pasul următor. Am demonstrat că avem infrastructura, specialiștii și ambiția de a respecta standardele unei competiții care reprezintă cel mai înalt nivel al gastronomiei mondiale.
Care au fost cele mai mari provocări în pregătirea candidaturii României pentru această competiție?
Cele mai mari provocări au fost legate de credibilitate. A trebuit să arătăm că România este pregătită, că avem oameni serioși, capabili să ducă la bun sfârșit o selecție națională organizată după regulile Bocuse d’Or.
A fost nevoie de multe pregătiri, documente, discuții și, mai ales, de parteneri care să creadă în noi.
Ce înseamnă mai exact această participare în premieră a României la Bocuse d’Or Europe 2026?
Înseamnă un pas istoric. Și e, în același timp, un pas firesc al României după o reprezentare excelentă la competițiile tradiționale internaționale. Pentru prima dată, țara noastră intră într-o competiție unde se află doar cele mai bune 20 de țări din Europa, la standarde diferite de concursurile clasice.
Mergem să învățăm, să ne măsurăm forțele și să construim o identitate culinară respectată printre țările care au deja un istoric consistent la această competiție. Pentru mine, este dovada că gastronomia românească începe să fie privită cu seriozitate și că am trecut de la promisiuni la fapte.
Tema competiției pentru selecția națională este „Tradiția reinterpretată”, iar ingredientele obligatorii sunt sturion, ciuperci champignon și topinambur. Cum ați defini în acest context „reinterpretare” și cum pot concurenții găsi echilibrul între tradiție și inovație?
Reinterpretarea înseamnă să prezinți tradiția prin ochii prezentului. E o conversație între generații, iar ingredientele alese (sturionul, topinamburul, ciupercile) sunt o bază excelentă pentru creativitate, dar și o provocare de rafinament.
Bucătarii trebuie să arate că pot transforma simplitatea într-o experiență. Inovația vine atunci când păstrezi sufletul unei rețete, dar îi schimbi forma și limbajul.
În calitate de președinte al Asociației Naționale a Bucătarilor și Cofetarilor din Turism (ANBCT), cum vedeți evoluția gastronomiei românești în următorii 5–10 ani?
O văd într-o perioadă de maturizare. Tinerii bucătari sunt tot mai curioși, tot mai conectați la ce se întâmplă în lume, iar generația noastră începe să pună accent pe educație și formare. După seria de întâlniri regionale din cadrul Chef Forum, ne-am dat seama că trebuie să investim mai mult în școlile profesionale, în mentorat și în parteneriate cu instituții internaționale.
România gastronomică nu mai este o promisiune, credem că e o realitate în construcție, și e în mâinile noastre să o clădim corect.
Care sunt cele mai mari lacune pe care le-ați identificat în formarea bucătarilor români, comparativ cu nivelul internațional?
În primul rând, lipsa de practică structurată. Mulți tineri ies din școală fără să fi simțit ritmul real al unei bucătării. În al doilea rând, lipsa accesului la educație continuă, așa cum sunt trainingurile, stagiile, competițiile.
În străinătate, bucătarii se perfecționează toată viața. La noi, abia acum prinde contur ideea de a învăța permanent, de aceea insistăm ca ANBCT să devină o platformă de formare și colaborare reală.
Cum definiți „gustul românesc” în epoca gastronomiei globale și cum îl pot conserva și reinventa bucătarii de azi?
Gustul românesc e un amestec frumos de memorie și emoție, despre cum ne raportăm la mâncare: cu răbdare, cu respect, cu povești. Bucătării de azi pot să păstreze acest gust autentic doar dacă îl înțeleg mai întâi. A reinventa înseamnă a duce mai departe. E ca un cântec vechi interpretat într-o variantă nouă.
Care este farfuria – sau preparatul – care credeți că exprimă cel mai bine personalitatea dumneavoastră gastronomică și moștenirea românească?
Semnătura mea personală este foie gras, însă cred că la nivel de moștenire, ar fi sarmaua. Vorbim de gust și de simbolistică. Este o farfurie care cere timp, răbdare și respect pentru ingredientele simple, dar pline de sens. În sarmale se întâlnesc tradițiile noastre cu influențele balcanice și central-europene, într-o armonie care vorbește despre istorie, ospitalitate și spiritul nostru cald.
Așa cum îmi place să cred că este și bucătăria pe care o practic și o promovez: autentică, deschisă, construită pe emoție și pe bucuria de a împărtăși.
Ce obiective concrete v-ați propus pentru ediția Bocuse d’Or Europe — ce loc așteptați să ocupe România sau ce impact vreți să obținem?
Evident că ne dorim un rezultat bun, dar mai important decât poziția din clasament este procesul prin care ajungem acolo. Vrem să construim o echipă unită, să învățăm de la cei mai buni și să lăsăm o impresie solidă, mai ales că va exista și un training specializat cu chefs internaționali care să explice în detaliu ce înseamnă Bocuse.
Să fim țara care surprinde prin seriozitate și eleganță, dar și prin entuziasm. Rezultatul adevărat va fi atunci când România va fi invitată, din nou, fără ezitare, la următoarele ediții.
Cum credeți că participarea României la acest tip de competiții poate influența turismul gastronomic românesc?
Enorm. Bocuse d’Or e o rampă globală de vizibilitate. Fiecare țară care ajunge acolo își prezintă și cultura, nu doar bucătăria. Dacă reușim să arătăm lumii că România are ingrediente autentice, povești culinare și oameni pasionați, vom atrage automat turiști curioși să le descopere. Gastronomia este, până la urmă, o formă de diplomație.
Ce sfat i-ați da unui tânăr bucătar care visează să concureze la competiții internaționale ca Bocuse d’Or?
Să înceapă de jos și să nu se grăbească. Să respecte bucătăria și oamenii din ea. Competițiile sunt despre disciplină și echilibru. Bocuse d’Or nu se câștigă doar dacă ai talent, e nevoie de mii de ore de muncă, de respect în fața echipei și de modestia (ori curiozitatea) de a învăța mereu ceva nou.
Dacă ați putea transmite un mesaj către publicul larg — cunoscătorii de gastronomie și nu numai — privind valoarea gastronomiei românești, care ar fi acesta?
Aș spune că gastronomia românească merită să fie iubită, nu doar consumată. În fiecare preparat românesc există o poveste, o tradiție, o emoție care merită prețuită. Haideți să ne bucurăm de mâncare ca de o formă de cultură și identitate!
Interviu realizat de GRUIA DRAGOMIR | POVEȘTI DE SUCCES
