MARIA BLÎNDU, kinetoterapeut: „Investiția în sănătate, inclusiv în sport și mișcare, nu ar trebui privită ca un lux”
Maria Blîndu are 29 de ani, s-a născut și am crescut în București, a absolvit facultatea de kinetoterapie din cadrul UNEFS în urmă cu 8 ani, apoi a urmat și master-ul în cadrul aceleași universități. De asemenea, este și antrenor de fitness. Împreuna cu partenera și prietena ei, Oana Coman, și-a deschis cabinetul Move It Therapy, în care pun în practică ideea lor de kinetoterapie.
De ce ai ales acest domeniu și prin ce alte job-uri ai trecut până să ajungi kinetoterapeut?
Am ales acest domeniu pentru că mi-am dorit să combin medicina cu sportul, două domenii care m-au atras dintotdeauna. Inițial, m-am gândit să urmez medicina, dar am realizat că fizioterapia este o cale mai potrivită pentru a îmbina aceste pasiuni și pentru a ajuta oamenii să își recupereze mobilitatea și să își îmbunătățească calitatea vieții.
Înainte de a deveni kinetoterapeut, am lucrat ca voluntar EMT, ceea ce mi-a oferit o perspectivă valoroasă asupra lucrului cu pacienții și a nevoii de intervenție rapidă și eficientă în situații medicale. Această experiență m-a ajutat să îmi dezvolt abilități esențiale pe care le aplic și acum în profesia mea.
Spune-ne un lucru pe care foarte puțini oameni îl știu despre job-ul de kinetoterapeut.
Un lucru pe care foarte puțini oameni îl știu despre meseria de kinetoterapeut este că aceasta nu se limitează doar la reabilitarea persoanelor cu probleme medicale sau care au suferit accidente. Kinetoterapia este relevantă pentru o gamă largă de oameni, inclusiv pentru cei care doresc să facă sport în siguranță, să prevină accidentările sau să gestioneze dureri ușoare cu ajutorul unui specialist.
De asemenea, această profesie are o abordare complexă, deoarece se concentrează pe prevenție, educație și optimizarea funcționalității corpului uman. Este interesant de menționat că fizioterapia include tehnici și metode care pot îmbunătăți nu doar mișcarea, ci și funcționarea sistemelor interne, cum ar fi cel respirator sau cardiovascular.
Kinetoterapia este, așadar, mai mult decât o metodă de recuperare – este un mod de a ajuta oamenii să-și îmbunătățească calitatea vieții, indiferent de obiectivele lor.
Care este cea mai importantă calitate pe care un kinetoterapeut trebuie să o aibă?
Cea mai importantă calitate pe care un kinetoterapeut trebuie să o aibă este empatia și capacitatea de a asculta cu atenție. Este esențial să înțelegi nu doar ce spune pacientul, ci și motivele din spatele nevoilor sale.
De exemplu, cineva poate menționa că îl doare spatele, dar adevăratul său obiectiv ar putea fi să-și poată ridica copilul în brațe sau să revină la activitățile zilnice. Ascultarea activă și grija autentică ajută la construirea unei relații de încredere și la adaptarea tratamentului în funcție de nevoile reale ale pacientului.
Aceste calități permit un proces terapeutic mai eficient și mai personalizat, contribuind direct la succesul recuperării.
Care sunt cele mai mari greșeli pe care le fac românii atunci când vorbim despre sport / mișcare?
Cele mai mari greșeli pe care le fac românii atunci când vine vorba de sport și mișcare sunt legate atât de percepția asupra importanței sportului, cât și de modul în care îl practicăm.
Una dintre cele mai frecvente greșeli este convingerea că nu merită să plătești un profesionist pentru a învăța cum să practici sportul corect și într-un mod sănătos. Totuși, dacă mașina nu mai funcționează, mergem la un mecanic, nu încercăm să o reparăm singuri.
Același principiu ar trebui aplicat și în cazul corpului nostru – apelarea la un specialist înseamnă prevenirea accidentărilor și optimizarea rezultatelor.
Cea mai mare greșeală, însă, rămâne faptul că nu facem suficientă mișcare.
Sportul este adesea neglijat, considerat o prioritate secundară sau chiar ignorat până când apar probleme de sănătate, moment în care poate fi deja prea târziu pentru prevenție.
O altă greșeală frecventă este tendința de a urma antrenamente sau metode “învățate de pe internet,” fără o evaluare sau îndrumare din partea unui profesionist. Acest lucru poate duce la rezultate slabe sau chiar la accidentări. Investiția în sănătate, inclusiv în sport și mișcare, nu ar trebui privită ca un lux, ci ca o necesitate.
Un corp sănătos și o minte echilibrată se construiesc printr-o abordare corectă și bine informată, iar colaborarea cu specialiști este o parte esențială a acestui proces.
Care sunt cele mai mari satisfacții pe care ți le oferă acest job?
Cele mai mari satisfacții pe care mi le oferă acest job vin din momentele în care văd pacienții reușind să facă ceea ce și-au propus de la început – fie că este vorba despre a-și ridica copilul în brațe, a reveni la un hobby sau a trăi fără dureri. Să știu că am contribuit la progresul lor și la îmbunătățirea calității vieții lor este extrem de satisfăcător.
Procesul de recuperare are momentele lui mai dificile, dar faptul că sunt alături de pacienți pas cu pas, îi susțin și îi ghidez, face ca rezultatele pozitive să fie cu atât mai valoroase. Să-i văd mulțumiți și funcționali din nou este o confirmare că munca pe care o fac contează și are un impact real.
Acesta este, fără îndoială, unul dintre cele mai plăcute aspecte ale profesiei mele.
Care ar fi cel mai important sfat pe care l-ai da cuiva care-și dorește să se facă kinetoterapeut?
Cel mai important sfat pe care l-aș da cuiva care își dorește să devină kinetoterapeut este să investească mult timp în practică și să fie deschis să învețe continuu.
Ce învățăm în facultate este doar un punct de plecare, așa că este important să cauți cursuri noi, să întrebi și să explorezi mereu. În plus, este esențial să privești corpul uman ca pe un sistem complex, în care toate componentele sunt interconectate.
Curiozitatea și dorința de a înțelege mișcarea, biomecanica și capacitățile corpului de a se adapta și vindeca sunt fundamentale. Dacă îți place să înveți despre aceste lucruri și să lucrezi cu oamenii, această profesie poate fi o alegere excelentă.
Te antrenezi? Ce tip de antrenament preferi / ce tip de sport practici?
Da, mă antrenez. Practic volei și volei pe plajă. Voleiul este o pasiune pe care o am încă din copilărie. Deși nu am urmat o carieră de profesionistă, continui să joc pentru că îmi place enorm acest sport.
Îmi centrez antrenamentele în jurul voleiului, lucrând pentru a-mi perfecționa tehnica, pentru a-mi îmbunătăți condiția fizică și pentru a preveni accidentările. Prefer antrenamentele de tip forță, fie ea în regim de rezistență sau viteză, în detrimentul celor cardio, dar nu le neglijez nici pe acelea.
Scopul meu este să devin o sportivă mai bună și să mă bucur de fiecare moment pe teren, fie că este vorba de antrenamente sau de meciuri. Antrenamentul nu este doar o modalitate de a-mi susține performanța, ci și o formă de a-mi menține sănătatea fizică și psihică și de a face ceea ce iubesc.
Consider că nu ar trebui să privim antrenamentele cu obligativitate. Din contră, ar trebui ne bucurăm și să explorăm abilitățile corpului nostru, care sunt impresionante dacă reușim să le dezvoltăm.
Când vine vorba de sport, ce-i caracterizează cel mai mult pe români, din experiența ta?
Când vine vorba de sport, românii sunt caracterizați, din experiența mea, de subestimarea importanței acestuia. De multe ori, sportul este perceput ca o activitate opțională, iar prioritizarea altor aspecte ale vieții, precum munca sau studiile, îi face pe mulți să neglijeze mișcarea.
Din păcate, acest lucru începe încă din copilărie, când orele de educație fizică sunt adesea considerate mai puțin importante, iar obiceiul de a cere “scutiri de efort fizic” devine o practică frecventă. Această mentalitate se reflectă ulterior în stilul de viață sedentar al multor adulți.
Un exemplu care ar trebui să ne inspire este stilul de viață al locuitorilor din Zonele Albastre – regiunile lumii unde oamenii trăiesc cel mai mult și sunt cei mai sănătoși. Unul dintre elementele comune ale acestor comunități este integrarea mișcării în activitățile lor zilnice. Fie că vorbim despre mersul pe jos, grădinărit sau alte forme de activitate fizică, mișcarea este o constantă naturală și o parte integrantă a stilului lor de viață.
Sportul nu ar trebui privit ca un efort greu sau un lux, ci ca o parte esențială a unei vieți sănătoase și echilibrate. Dacă am învăța din exemplele din Zonele Albastre și am promova beneficiile mișcării, am putea face un pas important spre o societate mai activă și mai sănătoasă.
Interviu de GRUIA DRAGOMIR | DESIGN
