Cultural, oraşul revine la viaţă
După o vară în care doar cântările şi, eventual, ceva spectacole de teatru din zona independentă au constituit pretexte rezonabile pentru a înfrunta canicula într-o metropolă îmbâcsită de noxe, iată că, în sfârşit, Bucureştiul prinde din nou viaţă… culturală.
Muzica, desigur, rămâne în continuare în top, indiferent de gusturi, de la cele rafinate (Concursul Internaţional George Enescu, Festivalul Masters of Classic) până la cele populare, cu MMB Showcase Festival (3-5.09), BalKaniK Festival (6-8.09), Unforgettable (13-15.09), Psychosounds Fest (20-21.09) şi Metal Gates Festival (27-29.09), dar oferta experienţială devine explozivă prin varietate şi consistenţă.
Fie şi dacă ne-am limita să testăm doar principalele festivaluri cu caracter multicultural, nu ne-ar ajunge timpul pentru altceva în luna septembrie – Festivalul de Teatru Independent Undercloud (2-8.09), BIDFF – Bucharest International Dance Film Festival (5-8.09), Festivalul Internațional de Poezie București/ FIPB (9-15.09), East European Comic Con/ EECC (13-15.09), DokStation Music Documentary Film Festival (18-22.09), Festivalul Internațional de Film Experimental/ BIEFF (24-29.09) -, asta ca să nu facem un recensământ complet, de la A(sia Fest) la W(anderlust 108), fiindcă ne-ar ocupa întreg spaţiul acestui editorial şi v-ar răpi plăcerea de a descoperi şi singuri unele care să corespundă propriilor preferinţe.
În materie de artele spectacolului, noua stagiune începe în forţă mai ales în teatru, fiindcă sunt programate o multitudine de premiere şi avanpremiere dintre care unele ne vor atrage cu siguranţă atenţia prin numele sonore ale regizorilor, precum Alexandru Dabija (Bădăranii, Teatrul Nottara) sau Silviu Purcărete (Lexiconul amar, Teatrul Odeon), prin caracterul aparte al demersurilor performative (Bestiar, r: Denisa Nicolae, Teatrul Metropolis, sau Emaus, r: Edda Coza, Teatrul Excelsior), al ineditului textelor ce stau la baza spectacolelor (Hello, Ceauşescu, r: Matei Lucaci-Grünberg, Teatrul de Comedie, ori Apropo, o să mor, r: Ionuţ Anghel, Teatrul Excelsior), prin potenţialul de entertainment – cazul comediilor Minciuni nevinovate (r: Lucian Ghimişi) şi E doar… amor (r: Raluca Ghervan) de la Teatrul Elisabeta – sau cel de noutate a abordării unei piese clasice, precum Romeo şi Julieta (r: Eugen Gyemant, Teatrul Bulandra).
În privinţa propunerilor din spaţiul artei lirice mai avem de aşteptat, deoarece spectacolele noi, La Clemenza di Tito de la ONB, în regia lui Gábor Tompa, şi Prinţesa circului, montarea lui Beatrice Rancea de la Teatrul Naţional de Operetă şi Musical Ion Dacian, sunt programate abia din octombrie încolo.
Le-am menţionat, totuşi, fiindcă trebuie luate bilete din timp, ambele fiind must-see-uri. Şi pentru că am folosit acest termen, un must-see îl reprezintă şi impresionanta expoziţie documentară care se va deschide spre finele aceste luni la Rezidenţa 9, centrată pe Centenarul Miriam Răducanu, dansatoarea şi coregrafa care a revoluţionat dansul modern în România.
Dincolo de experienţele trecute aici în revistă, cu certitudine vor apărea încă multe altele, întrucât suntem abia la început de toamnă, iar numărătoarea “bobocilor” se face mai greu la început, dar important este, până la urmă, faptul că avem, din nou, o sumedenie de motive frumoase şi spectaculoase pentru a ieşi în oraş.
Text de IOAN BIG | Opinii
