„Povești Balcanico-Fantastice”, primul solo-show semnat Radu-Mihai Tănasă la Galeria „Octav Băncilă” Iași
„Povești Balcanico-Fantastice” sau file dintr-o cercetare a artistului Radu-Mihai Tănasă, ce vor putea fi răsfoite începând cu 15 august la ora 19:00, pe Str. Lăpușneanu nr. 7-9, Iași, în prezența artistului. Expoziția va include o serie de lucrări interdisciplinare ce explorează identitatea și tradițiile balcanice prin video, performance, desen și muzică.
Primul solo-show al lui Radu-Mihai Tănasă, include, de asemenea, o serie de picturi ce abordează conceptul de masculinitate și diferențele socio-culturale dintre Europa de Vest și cea de Est. Seria de picturi „Male Nude” și jurnalul vizual apocrif în varianta de carte de artist povestesc despre o creatură himerică, reflectând tranzițiile culturale și șocurile trăite de artist. Aceste picturi sunt realizate pe carton reciclat din pachete primite din țara natală, iar cartea a început ca un jurnal personal pentru a ajuta artistul să facă față tranziției dintre culturi.
„Radu Mihai-Tănasă creează Povești Balcanico-Fantastice dar nu numai print text și imagine, ci și printr-o incursiune în identitatea și tradiția balcanică, văzută printr-un filtru critic. Artistul a propus o metodologie interdisciplinară bazată pe video, performance, desen și muzică. El a povestit despre fantasticul balcanic și disforia culturală resimțită peste hotare prin instalații media imersive ce funcționează ca portaluri către lumi paralele. În aceste fragmente, atât vizitatorii cât și artiștii sunt invitați să-și imagineze o lume dincolo de limitările trasate de prejudecățile culturale identitare și să-și exporeze propria versiune a modului în care au asimilat această identitate în propria personalitate.
Prin această expoziție, Radu Mihai-Tănasă creează o lume alternativă, unde identiatea și tradițiile se întâlnesc pe o axă temporală a unui jurnal, dezvăluind complexitatea expresiei de gen în Balcani într-o variantă aproape intimă.”, menționează Cristiana Ursache, curatoarea expoziției.
În cadrul expoziției, va avea loc o sesiune de screening internațional cu o serie de artiști colaboratori, intitulat „Cultural Dysphoria”. Acesștia vor împărtăși experiențe diverse legate de disforia culturală și identitatea balcanică, punctul comun cu artistul principal, Radu Mihai-Tănasă, fiind conceptul de disforie culturală. Printre artiștii invitați se numără: Blxsh (Khan), Ana-Maria Cojocaru, Ibrahim Kurt, Maria Mălcică, Ioana Mihai, Mircea Mondreanu, Ana Nedeljkovic & Nikola Majdak Jr. și Mihai Aureliu Savin.
RADU-MIHAI TĂNASĂ desfășoară o practică artistică fundamentată pe conceptul de disforie culturală, văzut dintr-o perspectivă est europeană/balcanică și auto etnografică. El definește acest fenomen ca un disconfort pe care individul îl resimte în raport cu propria sa percepție a istoriei, culturii și tradițiilor moștenite. Artistul propune o metodologie interdisciplinară bazată pe video, performance, desen și muzică ce funcționează ca instalații new media imersive.
CRISTIANA URSACHE este curator și cercetător în Iași, România. Practica ei curatorială se concentrează pe documentarea și înțelegerea artiștilor colaboratori și pe facilitarea experienței vizuale pentru diferite tipuri de audiență. Cu experiență în mediere culturală, sprijină dialogul și schimbul de cunoaștere cu prilejul oricărui proiect cultural.
În prezent, este curator la Galeria Artep din Iași și lucreză la o cercetare doctorală despre practicile curatoriale din România din anii 2000 până astăzi, contribuind la cartografierea curatoriatului românesc.
IBRAHIM KURT, din estul Turciei (kurd). Licență în Studii Media, Film și Media Vizuală (UvA). Practica sa artistică este fundamentată în jurul temelor de dor (și de asemenea, de absență a dorului) de un cămin, apartenență, diasporă și migrație, amintiri, familie și istoriile sale. Încercă să creeze o investigație asupra luptei diasporei și migrației pentru apartenență și dor.
MARIA MĂLCICĂ (n. 1998) este traducătoare, ilustratoare, mediatoare culturală și artistă născută în București. Inspirate de documentarele la persoana I, videourile ei se folosesc de arhiva personală și filmări subiective pentru a explora moduri de relaționare interpersonale, intrapersonale și interspecii. Locuiește la Veneția.
IOANA MIHAI este o artistă vizuală emergentă care dezvoltă teme cu dimensiuni sociale și culturale pentru a atrage atenția asupra problemelor comunității în care lucrează. Își exprimă mesajul prin tehnici multidisciplinare: de la pictură și sculptură, până la instalații.
MIRCEA MODREANU (n. 1989) este artist vizual, manager de proiecte culturale și galerist. A urmat cursurile Facultății de Arte Plastice din cadrul UAD Cluj. Imediat după finalizarea licenței, și-a reconfigurat traseul către București. În 2014, a terminat masterul la secția de grafică a UNArte, iar un an mai târziu a fondat un ONG, marcând debutul său ca manager de proiecte culturale.
Din 2018, când a fost lansat proiectul artist-run space E T A J, Mircea Modreanu a organizat expoziții în spațiul de pe strada George Enescu 43, unde a avut peste 200 de artiști invitați. În perioada de lockdown, ca o formă de documentare și arhivare, a început să filmeze interviuri cu artiști pe care le-a încărcat pe canalul său de YouTube ETAJ TV; este coordonator al ETAJ Magazine, o publicație lansată din dorința de a promova arta contemporană și artiștii locali.
ANA NEDELJKOVIC, artistă cu o practică de cercetare și explorare vizuală ce poate fi urmărită în expozițiile Rabbitland (2013), Happiness Machine (2019) și Money and Happiness (2022).
MIHAI AURELIU SAVIN (n.1995) este un artist care lucrează în extensia mediului sculptural împrumutând (din) diferite teorii și tehnologii nededicate în original practicii artistice.
A absolvit Facultatea de Arte Vizuale și Design (UNAGE, Iași), la specializarea Sculptură, și a finalizat recent doctoratul în cadrul aceleiași instituții.
