Funcțiuni de actualitate într-o clădire de patrimoniu Biserica din Curciu
Colectivul biroului de proiectare Modul 28 BA din Sibiu descrie procesul de proiectare și execuție a refuncționalizării spațiilor anexă a bisericii din Curciu cu toate provocările acestui program de arhitectură complex.
Programul Adaptive Reuse, destinat bisericilor fortificate din Transilvania, se referă, în linii mari, la adaptarea construcțiilor anexe ale incintelor pentru funcțiuni contemporane. Inițiativa pleacă din credința că muzeificarea obiectivelor de patrimoniu nu servește bunăstării acestora pe termen lung, mai ales în cazul unor construcții de importanță secundară, așa cum sunt anexele.
Situația existentă cu care ne-am confruntat este cea a unui ansamblu de trei clădiri anexe, un turn de poartă, o capelă și o locuință cu două încăperi, care în prezent nu servesc o funcțiune precisă.
Doar biserica este restaurată și vizitabilă. Fortificația este situată într-un context izolat, evitat de turiști din cauza lipsei locurilor de cazare în apropiere.
Conversia funcțională a spațiilor e un pas spre redarea acestora comunității, chiar dacă nu vorbim în acest caz doar despre comunitatea locală, ci și despre publicul larg interesat de patrimoniu.
Astfel, s-a conturat ideea realizării unor spații de cazare în încăperile disponibile, idee care, bineînțeles, a generat noi necesități de spațiu.
Pentru a înțelege firul narativ al intervenției de la Curciu, trebuie să vorbim despre metoda noastră de a aborda tipul acesta de proiecte, care se bazează pe un proces firesc: „citirea” și înțelegerea existentului, identificarea caracteristicilor valoroase și componenta ce aduce gradul de individualitate în proiecte, luarea unei decizii privind inserțiile ce se vor integra contextual și care vor fi marcate prin contrast.
Componentele cu valoare istorică și artistică există invariabil în acest tip de obiective și trebuie tratate cu rigurozitate, astfel încât intervenția de arhitectură să nu le obtureze, ci să le pună în valoare.
După luarea în considerare a mai multor soluții, am decis asupra unei variante care păstrează existentul în forma prezentă, dar sugerează imaginea originală: o ramă din profile subțiri, ce reconstruiește prin analogie cu alte exemple similare desenul original al ancadramentului, însă nu substituie materialul original.
Dincolo de componentele decorative, valoarea istorică stă și în tipul de spațiu, în volumetrie, lucruri pe care ne dorim să le păstrăm și care influențează în mod direct cea de-a doua direcție abordată, îmbunătățirea calității spațiului prin tehnici neinvazive.
Reactivarea culturală a ansamblului presupune creșterea numărului de vizitatori, pentru care vor fi necesare spații suplimentare, iar decizia de a adăuga o construcție cu caracter temporar la exterior vine din dorința de a nu altera volumetria spațiilor interioare.
Propunerea noastră este o structură pavilionară, realizată din lemn, care se inserează în continuarea frontului existent.
Deși se inserează în manieră contextuală, din punct de vedere al rezolvării planului și imaginii rezultate, se remarcă prin contrast.
Astfel, prin alăturarea dintre o structură cu plan ortogonal, determinat de dimensiuni precise, cu o elevație deloc rigidă, care lasă să se citească elementele ce compun construcția, și austeritatea arhitecturii de zid caracteristică construcțiilor medievale, rezultatul este dinamizarea compoziției și reactivarea spațiului curții prin soluții ce țin de arhitectură.
Rezultatul este o compoziție ce conține atât construcții cu valoare istorică, dar și elemente de arhitectură nouă, plasate în contrast.
Regenerarea ansamblului se realizează prin intermediul instrumentelor ce țin de arhitectură, iar rezolvarea necesităților de spațiu dictate de noua funcțiune pot permite reintegrarea ansamblului în viața economică, socială și culturală a zonei.
Proiectul de refuncționalizare a anexelor Bisericii din Curciu va participa la concursul de arhitectură „Nature Paths”, din cadrul celei de-a 7 ediții a Bienalei de arhitectură Arhitectura.6 2024, eveniment care își propune să inspire o schimbare de paradigmă în domeniul arhitecturii.
Pe parcursul a 9 săptămâni, echipa Bienalei va organiza în 9 orașe, din 6 județe, prezentări, expoziții, concursuri și ateliere: Brașov, Sibiu, Râmnicu Vâlcea, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe, Miercurea Ciuc, Reghin, Odorheiu Secuiesc și Gheorgheni.
Va fi o călătorie prin inima țării, prin care aducem evenimentele noastre în comunități cheie ale regiunii.
Cea de-a 7-a ediție a început în februarie și se va încheia în noiembrie 2024 având ca temă centrală HUMAN NATURE. La Brașov, evenimentele vor avea loc în luna septembrie.
Inspirată din soluții sustenabile, Bienala își invită participanții să exploreze posibilitățile oferite de arhitectura regională, ca exemplu de durabilitate și echitate.
„Prin premiile acordate de votul publicului larg, aducem comunitățile în mijlocul transformării.”
Votul publicului va fi deschis în lunile iulie și august, pe site-ul dedicat evenimentului: www.arhitectura6.ro
Text de Arhirect IOANA ALDEA | ARHITECTURĂ
Credite foto: Vlad Pătru
