„În inima Naționalei – Din vestiar până în Germania”
Amintiri din viitor sau cronica unui film pe care o să-l văd
La urma urmei, de ce nu am merita și noi povești frumoase, cu happy-end? Suntem prea conectați, cu voie sau fără voie, la negrul și cenușiul din jurul nostru, pentru a nu spera că se întâmplă și lucruri bune.
E adevărat că memoria face cumva să ne păstreze mult mai ușor amintirile fericite și să bage în magazia din spate cam tot ce ne-a indispus în viața asta?
Eu cred că da. Asta mi-a trecut prin cap când m-am apucat să scriu despre filmul pe care o să-l vedem curând în cinematografe. Trailer-ul lansat de FRF nu lasă mister în jurul subiectului și e limpede că vom intra „În inima Naționalei” pentru a-i simți pulsațiile din ultima bătălie, cea pentru calificarea la Euro 2024.
Ideea nu e originală și nici nu cred că s-a vrut. Sunt pline platformele de streaming cu filme despre povești glorioase sau dramatice din lumea sportului. Dar filmul ăsta e altceva. E despre noi. Chiar dacă risc să intru în zona patetismului, eu cred că noi, suporterii Naționalei, am fost mereu în inima ei. De fapt, noi suntem inima acestei echipe. Acest film, cum ar fi trebuit să fie și multe altele despre culmile fotbalului nostru, vine să preîntâmpine o nedreptate. Pentru că memoria noastră fotbalistică a comis multe nedreptăți de-a lungul anilor.
Trăim, mai ales în fotbal, între simpatii și antipatii necruțătoare. Sunt simpatii și antipatii care escaladează până la cel mai crunt negativism. Și asta doar în numele a ceea ce numim libertatea de exprimare. Și de înjurături, aș zice eu.
Știu că Emil Cioran spunea că „atunci când nu sunt excesivi, românii sunt nuli”, dar cred că exagera.
Doar punem prea mult la suflet. Mai ales la fotbal. Fiecare dintre noi a avut în viața asta o zi fatidică în care am stat, ne-am privit în oglindă și ne-am întrebat: de ce naiba nu înjurăm și plângem pentru un alt sport, așa cum o facem pentru fotbal?
Eu văd filmul „În inima Naționalei” ca pe un episod dintr-un serial care a început în 1922.
Atunci, la Belgrad, intra pentru prima dată pe un teren de fotbal o echipă căreia îi spunem și azi: ROMÂNIA. Episodul din zilele noastre e cu copii pe care îi strigăm Denis, Ianis, George, Alex sau Nicușor. Jucând în România și pentru România, nu au scăpat nici ei de înjurături. Dar, cumva, au trecut peste ele. Și au dus o treabă până la capăt: calificarea la Euro 2024.
Peste vreo 20 de ani, lumea va fi uitat poate isprava lor. Sau poate nu. Poate vom spune ce am spus atunci, după Cardiff , în noiembrie 1993. Că acolo s-a născut de fapt „Generația de Aur”. O generație care a avut în Constantin Tufeanu un paznic al amintirilor. El a filmat tot ce ne-a rămas nouă din cantonamentele și din povestea „Naționalei” de atunci.
Despre film | „În inima Naționalei – Din vestiar până în Germania” spune povestea calificării la EURO 2024 a echipei naționale de fotbal a României.
După o pauză de opt ani, echipa națională de fotbal a României se întoarce la Campionatul European, iar românii vor avea ocazia să vadă întreaga poveste a acestei calificări într-un film-eveniment, ce va fi lansat pe 17 mai în cinematografele din toată țara.
Filmul „În inima Naționalei – Din vestiar până în Germania”, regizat de Remus Achim, va oferi suporterilor o perspectivă unică și autentică asupra călătoriei echipei naționale spre EURO 2024.
Cu un acces fără precedent în culisele antrenamentelor și meciurilor, filmul surprinde fidel întregul parcurs al echipei în drumul spre calificare, cu emoții, dezamăgiri și bucurii, epuizare și explozie de energie.
Filmul este distribuit de Forum Film și va putea fi văzut în sălile de cinema din toată țara începând din data de 17 mai, înainte de EURO 2024, un moment bun pentru a pune în lumină eforturile depuse de tricolori pentru a ajunge la Campionatul European și pentru a inspira viitoare performanțe ale fotbaliștilor și ale generațiilor viitoare.
Ne vedem deci în cinematografe, din 17 mai 2024, și la Campionatul European de Fotbal, din 14 iunie 2024!
Text de MARIAN OLAIANOS | PREMIERE
