Sibiul finalului de secol al 19-lea construia un nou cartier: Josefin.
Strada principală era calea Sevișului care rând pe rând era îmbrăcată de clădiri importante. Aici s-a construit sediul Finanțelor, familia Jauering își construiește impozanta reședință iar comunitatea construiește Casa Reuniunilor, poate centrul de interes al cartierului. Între toate acestea rămâne un teren viran care nu era gândit (atunci) pentru a fi ocupat de o clădire.
Orașul amenjează pe acel loc un patinoar. Un loc de voie bună în mijlocul orașului, unde domnii și doamnele orașului își puneau patinele și se distrau. Orașul nu se oprește aici și vine cu ideea de a lumina terenul, care astfel primește o nocturnă. Era unul din primele spații urbane ale Sibiului iluminate cu curent electric.
Cu timpul orașul a crescut, Sibiul a devenit parte a României Mari, strada primește numele reginei Carmen Sylva iar terenul de patinaj este sacrificat pentru constuirea clădirii școlii de fete „Domnița Ileana”. România pierde nordul Ardealului iar Universitatea Regele Fedinand se refugiază de la Cluj la Sibiu. Sediul principal al acesteia devine proaspăt construita clădire de pe bulevardul sibian. Aici se forma Cercul Literar de la Sibiu.
Universitatea se reîntoarce la Cluj iar școale de fete își preia sediul. Bulevardul își schimbă numele melodios și regal într-unul strident și dictatorial, precum vremurile, În anii 70 ai secolului trecut bulevardul primește numele pe care îl poartă și astăzi: Victoriei. Tot atunci școala de fete, devenită liceul mediu numărul 3, își schimbă numele în Octavian Goga dar și sediul.
În locul liceului se redeschide o secție a Univerității clujene, o secție de istorie, apoi una de subinginerie. Cea de istorie se închide în anii 80 dar se redeschide imediat după Revoluție împreună cu alte secții care formează astăzi Universitatea Lucian Blaga. Astăzi clădirea este locul istoricilor, literaților, actorilor, restauratorilor și poate alți savanți vor ocupa catedrele din clădire.
