Cultura brașoveană, între ce a fost în 2023 vs. ce ar putea fi în 2024, în viziunea operatorilor culturali
Brașovul se pregătește pentru un nou an cultural. Municipalitatea brașoveană a deschis deja apelul pentru finanțarea proiectelor culturale prin intermediul Ghidului aprobat de Consiliul local, termenul limită pentru depunerea dosarelor fiind 8 aprilie. Modificarea principală în 2024 ține de alocarea financiară: sunt 6 milioane de lei puse la bătaie pentru proiecte culturale derulate de operatori privați.
Un record față de anul 2023, când au fost 5,5 milioane de lei, și o sumă semnificativă față de acum un deceniu, când acest segment aproape că nu conta. Acest fapt a schimbat desigur și peisajul cultural brașovean, cel puțin în sezonul estival, când fiecare weekend programează câte un alt eveniment sau mai multe.
Brașovul, așadar, crește încet din acest punct de vedere. Dar Brașovul mai are multe de învățat și de făcut. O spun operatorii culturali cu care am stat de vorbă despre ce înseamnă fenomenul cultural – retrospectiv și în perspectivă. Altfel spus: trecut apropiat versus viitor apropiat. Sau un pic mai îndepărtat.
Valer Rus, manager Muzeul „Casa Mureșenilor”
Atunci când trecem în revistă punctele tari ale vieții culturale brașovene ne raportăm la aceleași constante, precum existența unui frumos și valoros centru istoric, existența unui redutabil corp de instituții publice de cultură, care, aflate în concurență între ele, dar și cu operatori privați, propun pe toată durata unui an calendaristic stagiuni de teatru dramatic, teatru pentru copiii, operă și muzică filarmonică, expoziții permanente și temporare în muzee precum cel de istorie, de artă, de etnografie sau memorialistică.
Oferta publică este dublată de o componentă non-guvernamentală, din ce în ce mai vie și mai prezentă în spațiul public, mai ales prin existența unor finanțări din ce în ce mai generoase prin programele de finanțări nerambursabile oferite de Primăria și Consiliul Județean Brașov.
Un mare punct forte al anului 2023 l-a reprezentat însă reîntoarcerea publicului, sub toate formele sale – localnici sau turiști -, la cultură și artă. Ieșirea din pandemie a însemnat, pentru noi toți, revenirea spectatorilor în sălile de spectacole, a vizitatorilor în muzee și expoziții de artă, a turiștilor pe străzile și la evenimentele în aer liber de la Brașov. De ce ar fi nevoie în 2024 pentru a se schimba ceva? De viziune, dublată de resurse. Ce înseamnă viziune? Înseamnă visul! Ce am visat frumos pentru orașul nostru și nu există, dar poate exista.
Nu putem rezolva într-un an ce nu am rezolvat în ultimii 100, dar putem începe de undeva:
– să scoatem la concurs posturile de manageri culturali, posturi ocupate interimar;
– să completăm fișele de post mai subțirele de acum și să încărcăm norme în mod cuvenit, pe măsura salariilor oferite;
– să dezvoltăm programe universitare, academice, de arte plastice și vizuale; să lansăm programe de investiții pentru construcția unui mare muzeu al Brașovului și o mare sală polivalentă;
– să construim o bibliotecă județeană pe măsura colecției de carte existentă;
– să lansăm programe de finanțare nerambursabilă multianuală;
– să desființăm noțiunea de vacanță interstagională la Brașov și să lăsăm vacanțele interstagionale orașelor fără turiști;
– să avem predictibilitate în execuția bugetară, adică să nu mai operăm rectificări negative în bugetele culturii;
– să creștem cuantumul sumelor alocate pentru programe de finanțare nerambursabilă a culturii cu sume cel puțin egale cu cele de la Sibiu, Timișoara sau Cluj Napoca;
– să evaluăm obiectiv impactul finanțărilor acordate în anul precedent, să vedem dacă păstrăm tot ce a fost sau renunțăm la anumite festivaluri care au fost festival doar cu numele.
Ioan Dragoș Dimitriu, pianist, fondator inițiative culturale
În 2023 am avut parte de o efervescență culturală nemaiîntâlnită până în acest an în Brașov.
M-am bucurat că au apărut evenimente noi, cum ar fi Massif, că Opera Brașov și Filarmonica Brașov au avut toate spectacolele sold out și că s-a înființat Centrul Cultural Apollonia, în urma proiectului pilot propus de Filarmonica Brașov în decembrie 2022 – ianuarie 2023, probabil singura instituție de cultură fondată în acest an la nivel național.
Un alt aspect pozitiv este că am avut ocazia și la Brașov să experimentăm evenimente culturale combinate cu noile tehnologii, cum a fost concertul Rachmaninov’s Artificial Intelligence.
Pentru 2024 și pentru anii care urmează îmi doresc ca și Brașovul să atingă maturitatea culturală, din mai multe puncte de vedere, pentru a putea intra într-adevăr în circuitul cultural internațional.
Mă refer aici la faptul că trebuie să înțelegem și să acceptăm că artiștii sau evenimentele culturale de cea mai bună calitate nu sunt ieftine, să ne asumăm responsabilitatea de a gestiona bugete corecte în raport cu piața internațională, de a fi deschiși către colaborări cu instituții sau personalități de nivel internațional care presupun un efort mai mare (nu doar în domeniul privat) din partea noastră, precum și o implicare mult mai activă, și să venim cu propuneri coerente, alături de reprezentanți din alte orașe, de modificare a legislației în cultură, care nu a suferit prea multe schimbări în ultimii 20 de ani și care este depășită și limitativă.
Vorbesc aici de restricțiile în ceea ce privește publicitatea, cazările pe care au voie instituțiile de stat să le ofere, posibilitățile de a face transferuri de onorarii în afara țării, limitările sumelor pentru onorarii, salarizările din domeniul cultural și multe altele.
Adrian Lăcătuș, directorul Centrului Multicultural al Universității Transilvania Brașov
Atunci când vezi lucrurile retrospectiv, îți dai seama, de fapt, că orașul acesta este un oraș creativ și un oraș în care se întâmplă foarte multe lucruri, aduce energii, produce energie. E foarte ușor să fii pasiv și să spui că la Brașov nu se întâmplă nimic sau nu se întâmplă ce ți-ai dori tu să vezi sau ai văzut în altă parte. Dar Brașovul are specificul lui și trebuie să-și crească propriile lui evenimente. Suntem căutați de oameni din afară foarte des pentru acestea și uneori suntem ignorați de oamenii din apropierea noastră. (…)
Într-adevăr, Brașovul nu are mari proiecte la o scară financiară semnificativă, așa cum alte orașe comparabile au început să aibă. De pildă, Timișoara, beneficiind de programul de capitală culturală, a avut ocazia să creeze expoziții mari, concerte mari, festivaluri mari. Noi încă suntem în zona mică, medie, dar vrem să creștem lucrurile originale de aici, care au potențial. Și cred că pas cu pas, în fiecare an, creștem puțin, dar e loc de mai mult.
Sebastian Tegzeșiu, manager Filarmonica Brașov
Brașovul de dinainte nu-l cunosc foarte bine, îl cunosc doar din vizitele mele pe care le făceam aici. Pot să vorbesc despre Brașov și de schimbările lui în ultimii ani. De când ne-am mutat aici, pot să observ că în doi ani de zile, orașul este într-o continuă dezvoltare, mai ales din punct de vedere cultural.
Foarte multe lucruri se întâmplă și foarte multe lucruri de bună calitate încep să se întâmple în Brașov. Asta este important: ce oferim noi publicului nostru sau oamenilor astfel încât să livrăm calitatea necesară din punct de vedere cultural. Asta nu înseamnă numai Filarmonică, nu înseamnă doar Operă. Înseamnă și teatru, film, poezie. Cultura este un domeniu foarte mare. Ușor, ușor, în Brașov observ că tot acest spectru este acoperit și lumea devine din ce în ce mai curioasă și prezentă la tot ceea ce se întâmplă.
Citește mai multe articole din capitolul ARTĂ & CULTURĂ.
