Chiar dacă s-a născut la Prisăcani, în județul Iași, puține personalități locale au pătruns atât de profund în fibra culturii sibiene precum Constantin Chiriac.
Constantin Chiriac a ajuns la Sibiu în anul 1980, imediat după ce a absolvit ca șef de promoție Universitatea Naţională de Artă Teatrală și Cinematografică ”I. L. Caragiale” din București. Atunci vedea șederea sa la Sibiu ca fiind provizorie, însă astăzi se împlinesc 44 de ani de când Sibiul este ”acasă” pentru Constantin Chiriac.
Actor, manager cultural și artist vizionar, Constantin Chiriac a reușit prin întreaga sa activitate să lege artele spectacolului de numele orașului Sibiu. Abilitatea sa de a reinventa o artă care există de milenii se întrevede pentru prima dată în 1993, când înființează Festivalul Național Studențesc de Teatru. La scurt timp însă, își propune să transforme acest festival studențesc într-unul de artele spectacolului de talie internațională, cu evenimente în săli, în spații non-convenționale, pe stradă. Așa a luat naștere Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Forța enormă a festivalului a avut o contribuție esențială în procesul de obținere a titlului de ”Capitală Culturală Europeană”, pe care orașul l-a purtat în anul 2007.
Sub conducerea sa, Teatrul sibian a înflorit, devenind unul dintre cele mai dinamice și atractive teatre din România, care atrage public din toate colțurile lumii, multe spectacole din repertoriu jucându-se cu casa închisă. În 2005, prin eforturile sale, Teatrul ”Radu Stanca” a primit titulatura de Teatru Național. A contribuit la dezvoltarea unor structuri esențiale pentru oraș, precum Școala de Teatru de la Sibiu, Școala de Management Cultural, Bursa de Spectacole, Școala Doctorală, Platforma Doctorală, Scena Digitală, Aleea Celebrităților etc. Așa se face că de 44 de ani de când a venit prima dată la Sibiu, are în grija sa atât publicul, cât și dezvoltarea propriu-zisă a orașului.
La începutul anului 2024, eforturile sale din ultimele decenii au fost răsplătite atât acasă, la Sibiu, cât și peste hotare, la New York. Constantin Chiriac a primit la New York una dintre cele mai înalte distincţii ale Societății Internaționale pentru Artele Spectacolului – International Society for the Performing Arts. La întoarcerea de la New York, i-a fost înmânat titlul de Cetățean de Onoare al Sibiului, dar și titlul onorific de profesor emerit și medalia Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu.
Mai multe despre importanța acestor premii, structurile pe care le-a dezvoltat la Sibiu, dar și cele la care încă mai lucrează pentru a le materializa, despre cum va arăta anul teatral 2024 la Sibiu, dar și despre tema ediției din acest an a FITS, am aflat din interviul acordat revistei Zile și Nopți Sibiu de domnul Chiriac, președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu și directorul general al Teatrului Național ”Radu Stanca” din Sibiu.
Începutul anului 2024 v-a prins la New York unde ați primit ”Angel Award”, cea mai înaltă distincţie a International Society for the Performing Arts. Cât de important este un astfel de premiu pentru cineva care conduce un teatru și un festival la aproape 7.500 de km distanță de capitala culturală a lumii?
International Society for the Performing Arts – ISPA este cea mai importantă structură a artelor spectacolului din lume. Suntem singurii din România în această structură prin Festivalul Internațional de Teatru și Teatrul Național ”Radu Stanca”, iar de patru ani sunt în board-ul acestei structuri. După opt ani de când suntem membri ISPA, am reușit să primim unul din cele mai importante premii care dau semnificația a ceea ce înseamnă Festivalul de la Sibiu în dialog cu marile structuri ale artelor spectacolului din lume. Este o recunoaștere fără precedent, care face mult bine Sibiului, României, culturii române. Urmare a acestei recunoașteri sunt și vor fi parteneriate fără precedent. Depinde de noi cum vom ști să răspundem acestei mari șanse și provocări.
Faptul că o structură internațională dedicată artelor spectacolului privește fix către Sibiu, un oraș mic, mic pe harta lumii, e o recunoaștere a faptului că teatrul sibian are forță. Cum sunt văzute FITS și TNRS pe cealaltă parte a oceanului?
Îi vom avea la Sibiu pe Tim Robbins, Neil LaBute, Mikhail Baryshnikov, Jan Fabre și alte nume celebre care vor ajunge din America, unii dintre ei sunt pe Aleea Celebrităților, alții vor primi această recunoaștere la ediția din 2024. Avem un parteneriat fără precedent, un parteneriat strategic cu Kennedy Center, cu Alicia Adams, care mi-a făcut laudatio la ceremonia de la New York, vicepreședinta acestei structuri, și care a fost la Sibiu anul trecut. Sunt parteneriate făcute pe picior de egalitate cu marile structuri de artele spectacolului din lume. Într-o discuție privată cu Tim Robbins, îmi spunea: ”Constantin, înțeleg că uneori, ca să ajungi la Paris sau la Tokyo sau la Londra, e bine să treci întâi pe la Sibiu”.
În motivația ISPA pentru acordarea premiului este menționată tocmai această recunoaștere a forței, a impactului internațional în zona creației, a miracolului, a legăturilor și a diversității și dialogului între cultură, educație cercetare și ceea ce înseamnă ținta noastră importantă – publicul.
Pentru a construi un proiect cultural ambițios este nevoie de o rețea de oameni, de instituții. Ați menționat deja câteva nume care urmează să ajungă la Sibiu ca efect al deplasării dvs. la New York. Cum ați reușit, încă din anii ’90, să convingeți atât de multe somități din lumea teatrului să vină la Sibiu?
Prin prietenie, prin dialog, prin convingerea că, numai lucrând pe picior de egalitate cu toate somitățile lumii, poți să creezi ceva durabil în timp. De fiecare dată când te bați pentru un oraș, nu pentru tine; pentru publicul pe care dorești să-l schimbi, pentru instituțiile pe care le creezi, nu pentru tine; în mod cert vei găsi soluții pentru tot ceea ce înseamnă proiecte ambițioase care se dureze în timp.
Ați fondat FITS în 1993 și conduceți TNRS din anul 2000. Ați crezut în forța culturii de a dezvolta un oraș și comunitatea sa înainte ca localnicii și autoritățile să creadă în potențialul ei. Ce v-a motivat în acei ani să credeți că se poate și, mai ales, că se poate aici, la Sibiu?
Am venit la Sibiu în 1980 ca șef de promoție, alegând Sibiul în defavoarea Iașiului, care mă aștepta. Sibiu a avut primul teatru din estul și centrul Europei, este un oraș cu stea, care a avut, are și va avea un potențial extraordinar. Acest lucru m-a motivat să plec imediat după Revoluție la Berlin, unde am creat prima structură independentă, Renașterea Teatrului Sibian, chiar în ianuarie 1990.
Toate proiectele care au venit apoi, de la reînființarea Universității, la Casa de Cultură a Studenților, care a revenit la Sibiu de la Ploiești, unde a fost mutată în perioada comunistă și al cărei director am fost; de la Festivalul Internațional de Teatru, la Școala de Teatru de la Sibiu, la Școala de Management Cultural, la Bursa de Spectacole, la Teatrul ”Radu Stanca” cu titulatură de Teatru Național în subordine locală; și apoi Capitala Culturală Europeană și toate celelalte structuri pe care le-am dezvoltat, de la Școala Doctorală, la Platforma Doctorală, la Scena Digitală, la Aleea Celebrităților, toate cred că au fost bunuri care au adus imagine, mândrie și conținut Sibiului.
Prin eforturile dvs., Sibiul are acum un teatru național și un festival internațional vizibile în toată lumea, o școală de artele spectacolului, un program internațional de voluntariat, o bursă de spectacole etc. Mai este ceva ce ați dori să oferiți orașului în anii următori?
Sibiul are nevoie de un Institut de Cercetări al Academiei Române, are nevoie de Fabrica de Cultură, care să devină un centru de spectacole, de cercetare, de educație, la nivelul marilor structuri din lume. Și mai ales, Sibiul are nevoie de un Centru de spectacole și congrese care să dea șansa marilor artiști ai lumii, în dialog cu tinerii creatori, să poată să dezvolte aici, la Sibiu, un hub de proiecte care să asigure Sibiului, regiunii, țării, parteneriate strategice cu marile universități, cu spațiile de cercetare și de gândire din toată lumea.
Sunt convins că, pe mai departe, Fabrica de Cultură, Institutul de Cercetare al Academiei și, mai ales, noul Centru de spectacole și congrese, vor da Sibiului o cu totul altă strălucire.
În ceea ce privește Fabrica de Cultură, aceasta a intrat deja în proprietatea Primăriei Municipiului Sibiu, la sfârșitul anului 2023. Ce înseamnă această achiziție pentru Naționalul sibian?
Este cea mai importantă achiziție pe care Primăria a făcut-o pentru Sibiu și pentru cultura română, pentru educația românească, pentru zona de cercetare din România. Veți vedea în timp că acolo se vor întâmpla miracole.
Cum va arăta anul teatral 2024 la Sibiu, fie că vorbim de producții noi, Scena Digitală sau turnee?
Așa cum am obișnuit publicul din Sibiu, din România și din lume, fiecare an are o creștere. La fel va arăta și anul teatral 2024. Fiecare spectacol pe care îl creăm acum, de doi ani de zile, are o dimensiune fizică, dar și o dimensiune online prin Scena Digitală. Mari regizori din lume vor veni la Sibiu, nu numai pentru a face teatru, ci pentru a crea și filme începând din acest an.
Avem zeci de solicitări pentru turnee, numai că timpul trebuie bine cumpănit deoarece primii beneficiari sunt sibienii, urmează publicul care vine la Sibiu din regiune, din România și de peste tot din lume și apoi tot ceea ce înseamnă turneele pe care le facem în lume.
În 2024, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu intră în cel de-al patrulea deceniu de existență. Cum va continua ediția cu numărul 31 povestea scrisă de-a lungul celor 30 de ediții trecute?
Tema Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu din acest an este Prietenia. Fără prietenia tuturor marilor personalități care au venit, care vin și mai ales care vor veni la Sibiu, nu ar fi avut strălucirea Teatrul Național ”Radu Stanca” Sibiu, Festivalul Internațional de Teatru, Școala de Teatru, Bursa de Spectacole, noul Institut de Cercetare, tot ce s-a construit aici la Sibiu.
Astfel, ediția cu numărul 31 este continuarea Miracolului ediției 30, sub semnul Prieteniei, care a fost motorul de dezvoltare al acestui Festival în timp.
Sibiul v-a întors în semn de mulțumire pentru tot ce ați realizat aici, titlul de Cetățean de Onoare al Sibiului. V-ați fi putut imagina în această ipostază acum mai bine de 40 de ani când Sibiul a devenit acasă pentru dvs.?
Este o mulțumire fără precedent că sunt Cetățean de Onoare al Sibiului. Au fost și alte locuri: în primul rând locul unde m-am născut, apoi orașul unde am făcut liceul, apoi au fost și alte orașe, dar, de mai bine de 40 de ani, Sibiul este Acasă. Faptul că această încoronare s-a produs ca urmare a atât de multe proiecte frumoase îmi dă speranța și încrederea că vor fi încă multe, multe alte proiecte care îi vor face pe sibieni să fie mândri de ceea ce am făcut, ceea ce facem și ceea ce vom face pentru Sibiu. Orașul Sibiu este acasă nu numai pentru mine, ci pentru sute și sute de personalități care s-au legat de acest loc prin tot ce noi am ctitorit.
INTERVIU DE RĂZVAN SĂDEAN, apărut în revista Zile și Nopți Sibiu, nr. 1, 1-15 februarie 2024
