Crime Scene Press a fost fondată în anul 2014, ca o editură independentă de către Alexandru Arion, care este și directorul editurii, dar și nepotul scriitorului George Arion.
De la 3-4 titluri anual, la început, a ajuns ca în 2023 să aibă un plan editorial de aproximativ 30 de apariții.
A fost și încă este singura editură din România care publică exclusiv literatură mystery & thriller. Printr-o selecție riguroasă a titlurilor, girată de către George Arion, cel mai celebrat scriitor de suspans din România, editura urmărește promovarea genului în rândul cititorilor. În catalogul editurii regăsim atât autori români cât și străini, clasici, dar și contemporani, scriitori ce reprezintă repere de valoare pentru timpul sau spațiul cultural din care provin.
La întrebări ne-a răspuns Alexandru Arion.
Cum a luat naștere ideea de a înființa CRIME SCENE PRESS, prima editură din România dedicată exclusiv literaturii mystery&thriller?
Back in the days, am publicat o serie de cărți polițiste pe care le ofeream gratuit împreună cu revista Flacăra. Erau niște cărți în format pocket, numerotate, inspirate din celebra serie noire de la Gallimard, doar că ne încadram și noi în trendul presei scrise din acel moment și ofeream împreună cu revista un volum care să vină în întâmpinarea dorinței publicului de a avea acces la opere de ficțiune la un preț cât de cât acceptabil.
Așa au apărut, printre altele, câteva volume de referință pentru literatura de gen cum ar fi „Masca morții roșii”, de Edgar Allan Poe, „Crima lordului Saville”, de Oscar Wilde, „Atac în bibliotecă”, de George Arion, sau „Negru de corb”, de Ann Cleeves, ca să enumăr doar câteva. Am editat, de asemenea, și câteva volume destinate vânzării în librării, lucru care ne-a condus, natural, la fondarea unei edituri de sine stătătoare, care să publice literatură mystery & thriller.
Aici a contat și o idee pe care am avut-o atunci – și care mi s-a confirmat apoi –, și anume că nișarea pe un anumit gen literar a unui imprint este benefică, mai ales atunci când încerci să impui pe o piață dominată de câteva edituri mari, generaliste, un nou brand.
În special atunci când discutăm despre genre fiction, fie că e vorba despre crime & thriller, fie că e vorba despre science fiction, fantasy etc., se poate observa această aproape necesitate de a crea imprinturi dedicate, inclusiv atunci când ne raportăm la editurile mari din piețele foarte mari din afară.
Probabil că peste tot în lume publicul caută un soi de garanție a valorii volumelor publicate și o delimitare clară a genului, iar lucrurile acestea ți le poate oferi numai un brand dedicat și testat. De aceea e important să nu dai greș cu niciuna dintre cărțile pe care le publici.
De ce ați ales să vă concentrați exclusiv pe genurile mystery&thriller? Ce vă motivează în promovarea acestui gen literar în peisajul editorial românesc?
Din pasiunea pentru gen, din experiența pe care am avut-o anterior, dar și din oportunitatea pe care am văzut-o atunci pe piață. Pe atunci nu erau decât două edituri mari care publicau în mod constant mystery & thriller, iar alte titluri apăreau, sporadic, în tot felul de locuri unde nu te așteptai. În plus, erau mulți autori mari nepublicați în România, sau a căror publicare fusese abandonată, iar cititorii de la noi aveau dreptul să aibă acces la acele cărți.
În ciuda părerii generale a multor critici literari care plasează genul la marginea literaturii, ba chiar dincolo de aceasta, eu cred că importanța existenței acestor titluri în peisajul literar al unei țări este extrem de importantă. Să nu uităm că pe piețele mari de carte din lume, Statele Unite, Marea Britanie, Franța, Germania etc., literatura mystery & thriller este una dintre cele mai importante și mai bine vândute. Literatura este scrisă în primul rând pentru a fi citită de oamenii obișnuiți și nu de exegeza literară.
Faptul că romanele acestea sunt accesibile, că te țin cu sufletul la gură, nu înseamnă că au o valoare literară mai mică decât a celor din mainstream. Ba din contră.
Cred că aceste cărți sunt o poartă către orice fel de literatură, care te obișnuiesc cu plăcerea lecturii și aduc din ce în ce mai mult în prim plan problemele societății actuale, așa cum o făcea, odată, romanul social.
Cum decurge procesul de selecție a titlurilor pentru CRIME SCENE PRESS?
Fiindcă ne-am autolimitat numărul de apariții editoriale la maximum 30 de titluri anual, pot să vă spun că procesul este anevoios, iar numărul de variabile oscilează întotdeauna, la fiecare titlu ales. Sigur că valoarea literară și potențialul de a deveni bestseller sunt niște criterii permanente – niciun editor lipsit de ipocrizie nu va putea spune altceva vreodată.
Pe de altă parte, intervin și criterii specifice, deoarece atunci când am creionat proiectul editorial am dorit să acopăr cât mai multe subgenuri și cât mai multe literaturi, chiar mai puțin cunoscute la noi. Astfel, uneori în planul editorial ai nevoie de un roman de spionaj, alteori de un domestic suspense.
Sau, pentru a scoate în evidență diversitatea genului, chiar dacă potențialul de vânzare este, în mod evident, mai mic, am publicat și vom continua să publicăm, pe lângă obișnuitele traduceri din literaturile consacrate (americană, engleză, nordică sau franceză), romane excepționale aparținând unor țări care ies mai puțin în lumina reflectoarelor.
Așa au apărut cărțile polonezului Marek Krajewski, ale italianului Valerio Varesi, ale spaniolului Aro Sáinz de la Maza sau ale maghiarului Vilmos Kondor.
George Arion, un nume de referință în literatura de suspans din România, este legat de CRIME SCENE PRESS. Povestiți-ne un pic despre acest lucru.
George Arion este unul dintre puținii clasici ai genului din literatura română, iar faptul că l-am avut aproape în acest demers editorial a contat, evident, extrem de mult. Este una dintre locomotivele editoriale ale Crime Scene Press, atât prin numărul de exemplare vândute cât și prin interesul pe care îl suscită fiecare nouă apariție editorială semnată George Arion. Iar pentru că, de multe ori, creațiile sale transced genul, acestea au deschis porțile criticii literare, un lucru extrem de important în peisajul editorial românesc.
De exemplu, cel mai recent roman al său, „Vizita tinerei doamne”, lansat în noiembrie la Gaudeamus, beneficiază de o prefață scrisă de marele critic literar Ion Bogdan Lefter. Dar, mai mult decât atât, cred că este important faptul că romanele sale sunt citite în continuare de foarte multă lume, de foarte mulți tineri, chiar adolescenți.
Spre „disperarea” lui, romanul „Atac în bibliotecă”, primul volum al seriei Mladin, care a sărbătorit anul acesta 40 de ani de la prima apariție printr-o ediție specială, în tiraj limitat, cu ilustrații de Mihail Coșulețu, este permanent în top 10 vânzări la orice târg de carte participăm.
Iar asta înseamnă că romanul a devenit, deja, un clasic al literaturii române.
Ce provocări ați întâmpinat în demersul de a lansa o editură cu un profil atât de nișat?
Au fost multe provocări de-a lungul timpului și sunt convins că vor mai fi, însă cred că au existat două obstacole majore pe care le-am depășit, iar acest lucru ne-a asigurat continuitatea.
Primul a fost crearea și impunerea pe piața editorială a unui brand nou și foarte nișat, într-o vreme în care imprinturile de nișă aproape că nici nu existau. Chiar și acum lucrul acesta intrigă. Până și dumneavoastră mă întrebați despre acest lucru.
Al doilea a fost câștigarea încrederii agenților literari și a editurilor străine pentru a putea avea acces la titluri din ce în ce mai bune și la autori din ce în ce mai mari.
Care este cel mai bine vândut titlu CRIME SCENE PRESS semnat de un autor străin?
Richard Osman – „Clubul Crimelor de Joi”.
Dar de un român?
George Arion – „Atac în bibliotecă”.
Cum reacționează cititorii români la acest gen literar și cum ați observat evoluția interesului pentru mystery&thriller în peisajul cultural românesc?
În mod cert este un gen literar care are priză la publicul din România, dovada fiind faptul că tot mai multe edituri publică titluri mystery & thriller. Și la Crime Scene Press vânzările au crescut de la an la an. Există bloguri de carte care se ocupă de recenziile de gen, ba chiar și o parte dintre criticii literari au început să fie interesați de această literatură, atunci când este bună.
Cu toate astea, mi-aș dori să existe mai mulți scriitori români care să abordeze genul, și să o facă la modul profesionist, și visez la un festival de carte mystery & thriller, poate pe modelul Quai du polar de la Lyon.
Care sunt criteriile de succes pentru o carte de mystery&thriller în peisajul editorial românesc, conform viziunii CRIME SCENE PRESS?
Răspunsul la îndemână ar fi, evident, numărul de exemplare vândute dintr-un titlu.
Însă o editură este mult mai mult decât atât. Mesajele cititorilor care te întreabă când apare următorul roman dintr-o serie. Mulțumirile primite de la un autor după o lansare reușită. O copertă care provoacă admirație. O recenzie neașteptat de bună la un titlu publicat. Premiul pentru cel mai bun program editorial primit acum câțiva ani la Gaudeamus.
Dorința unui autor străin de a reveni la noi în țară după un turneu în care și-a descoperit fanii români. Numărul de precomenzi atunci când lansăm un titlu nou. Sunt atâtea elemente care pot măsura succesul, dar cred că important este ca nu noi să ne măsurăm succesul, ci publicul care ne cumpără și ne citește cărțile pe care le publicăm – abia aceea cred că este măsura adevărată.
» Interviu de Gruia Dragomir | Povești de succes
