Chiar deunăzi mă gândeam la faptul aproape toată viața mi-am trăit-o în centrul orașului. Cam aici am avut majoritatea joburilor, aici am făcut școală, facultate, master, aici au locuit ai mei (și încă locuiesc). Și acum, în timp ce scriu acest text, o fac din biroul aflat în sediul cel nou al Bibliotecii Județene ASTRA Sibiu, deci în centru.
De ce aduc vorba despre asta, poate vă întrebați? Ei bine, am realizat că pentru mine centrul orașului e, de fapt, un alt oraș, în Sibiu. Un mic „village”, așa, ca în filmele de pe Hallmark, cum chiar povesteam cu o prietenă dragă, cu câteva ore în urmă. E orășelul meu în care barista îmi știe comanda la cafea, micul restaurant de pe pietonală a început să-mi învețe tipul preferat de sandviș, îi cunosc pe cei de la librăria mea preferată (care e, ce să vezi, tot în centru), majoritatea prietenilor mei locuiesc în zonă sau lucrează în zonă, mama e la doi pași atunci când vine de la țară. Am, așadar, tot ce îmi trebuie, la o aruncătură de băț. Până și spital, dacă doamne ferește… știți ce zic.
Poate că în continuare nu găsiți sensul acestui text. Dacă e cazul, vă invit să aruncați o privire pe fereastră sau să ieșiți până afară, oriunde v-ați afla în acest moment și cu atât mai mult dacă sunteți chiar în locația în care vă petreceți majoritatea timpului. Ce vedeți? Descoperiți cumva că și voi aveți un mic orășel, în orășelul mai mare numit Sibiu? Și cam cât de tare e asta, nu?
Ei și dacă tot nu v-am impresionat, mie chiar și așa tare-mi place că am o mică lume, lumea mea, așa, ca în filmele de pe Hallmark.
