Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 11/08/2023
Junior Artă & Cultură / Carte

CARTE | Interviu cu scriitoarea ANA MARIA SANDU

Matei George De Matei George
Comentarii CARTE | Interviu cu scriitoarea  ANA MARIA SANDU Share CARTE | Interviu cu scriitoarea  ANA MARIA SANDU
Ana-Maria-Sandu


Interviu cu scriitoarea ANA MARIA SANDU

„În țara vacilor fericite”, primul roman pentru copii al scriitoarei și jurnalistei Ana Maria Sandu, spune povestea a două prietene bune, Pisica Vadú și musca Gina, care pleacă într-o călătorie mai puțin obișnuită.

Acolo, în țara vacilor fericite, cele două  învață să vândă înghețată, să facă clătite și cafea, ba chiar să fie politicoase, disciplinate și muncitoare. 

Cartea face parte din colecția ,,MicRoman” a Editurii Frontiera, adresată copiilor  care pot asculta povesti mai lungi sau care citesc singuri.

Ana Maria Sandu este redactor la Dilema Veche și a publicat o serie de volume cu puternic impact, printre care romanele ,,Fata din casa vagon”, ,,Omoară-mă!” și ,,Aleargă”. 

Ana-Maria-Sandu

Cum a apărut ,,În țara vacilor fericite”? Cum ai ajuns în acest univers?

Ca să mă folosesc de teoria norilor, care au și ei un loc în acest roman, există mereu niște întâmplări emoții, trăiri, care se acumulează ca picăturile de apă.

Îmi aduc aminte perfect dimineața în care am început să scriu textul. Era foarte devreme, eu eram departe de casă, pentru prima dată în viața mea locuiam la țară, iar primul lucru pe care îl vedeam pe geam, cînd deschideam ochii, era câmpul, pe care pășteau vacile și caii. Mă simțeam eu însămi într-un fel de poveste. În fiecare seară, petereceam un timp cu Sophie, care avea anul trecut 4 ani și încă prefera alte jocuri cititului.

Mi-aș fi dorit să pot schimba asta, visam să scriu ceva care s-o inetreseze cu adevărat, încât să uite de plușurile și calul cu rotile și trotineta ei. Măcar pentru un timp. Iar asta însemna să pun în poveste, ca într-u bol, detalii din existența noastră, ușor recognoscibile pentru ea: pisica mea, cu care venisem din România, cuvintele care o amuzau pe ea, ca de exemplu, „balegă”, ce descopeream în plimbările noastre și în interacțiunile cu oamenii.

Distanța de casă și schimbarea te fac să fii mai atent și să observi detaliile, diferențele culturale. Ca orice lume literară, țara vacilor fericite e și reală și fictivă deopotrivă. Sunt multe elemente care te fac să zici că e Elveția, dar, sper, și suficientă ironie, încît să poată să treacă și drept o țară inventată.

Ana-Maria-Sandu

Care era lectura ta preferată atunci când erai de vârsta lui Sophie, personajul din micul tău roman pentru copii?

Îmi plăcea orice îmi citea mama.

Cred că nu puteam separa textul de vocea ei. De abia așteptam seara. Iar, când era prea obosită, îl ruga pe tata să îmi spună o poveste.

Tata cred că nu avea, de fapt, răbdare, și atunci combina lucurile, în așa fel încât mă făcea să râd foarte tare și, uneori, îmi sărea somnul de tot.

Eram, de altfel, un copil perfect, dacă nu țineai morțiș să îmi dai de mâncare și să mă duci la culcare. Scufița roșie și Capra cu trei iezi erau mereu în reportoriul de la vârsta mea de 4-5 ani. 

Este o provocare să scrii cărți pentru copii, cu atât mai mult cu cât tu publici articole în Dilema Veche și ai semnat alte romane destinate unui anumit tip de public?

Scrisul e unul. Ca alergatul sau înotatul. Știi cum să respiri, cum să-ți coordonezi mișcările, pentru că asta ține de practică. Doar că mereu va trebui să îți adaptezi ritmul în funcție de ce ai de făcut. Și pe ce teren te afli.

Un text pentru copii are nevoie de construcție, de stil, de onestitate, de autenticitate, ca orice alt text. Doar că trebuie să reglezi un pic altfel frecvențele.

Asta nu înseamnă nici că e mai mult sau mai puțin, ci pur și simplu că e o lume care trebuie să se țină singură pe picioare, să aibă tensiunea necesară, care să îi facă pe cititorii sau ascultătorii aflați la început de drum empatici și curioși.

Care a fost prima impresie când ai văzut ilustrațiile Oanei Ispir pentru romanul ,,În țara vacilor fericite”?

Am zis că mi-ar fi plăcut să văd mai multe! Mi-au plăcut și pentru că nu semănau cu ce mai știam, că rimau într-un fel amuzant cu textul, ca și când ea prinsese și vocea și temperatura poveștii.

Și e ceva clasic în maniera Oanei Ispir de a le fi dat chipuri personajelor mele. 

Ana-Maria-Sandu

Cum ai vrea să-ți citească micii cititori cartea?

Exact cum vor ei. Cu capul în jos sau cu picioarele în sus, cu ochii închiși sau în tăcere sau, din contră, făcând pauze de respirație și gândindu-se la o muscă și o pisică călătoare.

Poate că o să vrea să ajungă și ei în țara asta sau, din contră, o să zică că nu vor nici în ruptul capului. Cititorii mici și mari au mereu toată libertatea din lume și asta nu se va schimba niciodată.

Interviu de GEORGE MATEI | Junior | Carte

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută