Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 29/06/2023
Artă & Cultură / Teatru

Interviu cu Adrian Tibu, managerul Teatrului Gong: ”Ceva se schimbă, totuși, în ochii unor copii care văd teatru”

Zile și Nopti Sibiu De Zile și Nopti Sibiu
Comentarii Interviu cu Adrian Tibu, managerul Teatrului Gong: ”Ceva se schimbă, totuși, în ochii unor copii care văd teatru” Share Interviu cu Adrian Tibu, managerul Teatrului Gong: ”Ceva se schimbă, totuși, în ochii unor copii care văd teatru”


Teatrul Gong tocmai și-a încheiat stagiunea 2022-2023!

O bună ocazie de a reflecta asupra cum au decurs lucrurile în ultimul an teatral, asupra cum reușește teatrul să răspundă la nevoile actuale ale publicului tânăr, dar și asupra potențialului pe care îl are teatrul de a cultiva empatia și iubirea în tinerii spectatori. Despre toate acestea am stat de vorbă cu Adrian Tibu, managerul Teatrului Gong.

 

”Ceva se schimbă, totuși, în ochii unor copii care văd teatru”

 

Privind la cum a decurs stagiunea 2022-2023, se poate spune că Teatrul Gong a funcționat cu toate motoarele turate în acest an teatral? Ce spectacole, întâlniri, evenimente au inspirat publicul?

Lumea din jurul nostru se schimbă, chiar și cu pași mărunți, iar Gong pulsează în acest ritm dictat de ceea ce se întâmplă în cotidian. Am fost bucuroși să avem alături un public entuziasmat, prezentând în această stagiune 226 de spectacole și 160 de ateliere. Dar, cu siguranță că ne-am atins limita în toate condiționările de a putea angaja sau contracta colaboratori.

Lucrăm pe o linie de finanțare redusă, devenită o tradiție nefirească la noi în țară când te raportezi la teatrele pentru copii. Cu toate acestea, reușim să livrăm performanțe la nivel național, însă asta poate crea un dezechilibru la nivel instituțional, de care trebuie să mă îngrijesc pentru o istorie mai bună în perioada ce va urma.

Cu siguranță că una dintre cele mai energizante întâlniri din acest început de an a fost „Un ghem de povești” un proiect cu texte – colaj creat de trei artiste din Ucraina, invitate la Sibiu pentru a crea alături de actorii sibieni un spectacol despre prietenie și pace, cât o lecție de viață pentru a înțelege că libertatea trebuie îngrijită, și că oricând o situație de neimaginat se poate întâmpla la o alunecare în ignoranță.

O altă experiență dătătoare de energie în oraș a fost accelerarea atelierelor de dezvoltare personală pentru adolescenți, cu foarte mulți tineri participanți care au reușit să își găsească o voce cu ajutorul artei actorului.

Pentru că trăim vremuri în permanentă schimbare, cât de important e ca noile producții să fie orientate către realitatea zilelor noastre și să răspundă la nevoile actuale ale publicului tânăr?

Publicul tânăr e foarte inteligent. E vital ca fiecare poveste pe care o spunem să fie redată într-o manieră care să vibreze, iar accentul e unul cât se poate de interdisciplinar, îmbinând mai nou teatrul cu muzica și coregrafia, marionetele cu componente de robotică și digitalul.

Dincolo de anumite angoase create de acest dialog între arte, și chiar dezbaterile propuse cu diferiți creatori, se creează și o zonă nouă de producție, mai economică și mai rapidă, ca de exemplul tiparul 3D cu rășină.

Reușește teatrul, o artă vechi de milenii, să țină pasul cu toată oferta de entertainment atât de atractivă și prizată de copii și adolescenți?

Teatrul e viu și a fost 3D din totdeauna, ceea ce a fascinat și adus o zonă de miracol în fața publicului, indiferent de vârste. Într-o perioadă atât de haotică, cred că avem nevoie cu atât mai mult să spunem povești care să ne aducă împreună.

Stagiunea aceasta a și lansat sloganul „Povești pentru crescut oamenii mari”, cu un vizual semnat de Paul Mureșan, dintr-o nevoie de a sublinia importanța teatrului pentru a sprijini o comunitate sănătoasă din toate punctele de vedere, atât social, cât și emoțional.

Pentru un regizor e o provocare să monteze spectacole pentru publicul tânăr, despre care se spune că e cel mai sincer în reacții și greu de păcălit public. Cum reușești să convingi atât de mulți regizori să monteze la Teatrul Gong?

Eh, acum toată lumea e plătită, chiar dacă uneori mai negociem, haha. La Gong am ținut să avem un dialog deschis, și o atmosferă prietenoasă, înțelegând că nimic nu e pe viață și pe moarte. Dincolo de resurse financiare și infrastructură tehnică, cred că în această relație cel mai important e să asigur o cale de mijloc în care să ne putem întâlni cu toții, fără alte orgolii.

Pentru a crea cu adevărat un concept artistic ai nevoie de timp și liniște, și de fapt nu îți trebuie atât de multe pentru a fi bun. Provocarea cea mai importantă pentru mine, e în schimb, să definim categoriile de vârstă și încă nu am reușit foarte bine asta. E important ca în teatrul tânăr să existe un portofoliu diversificat, dar asta cere investiții.

De ce e important ca spectacolele din repetoriul unui teatru pentru copii să fie gândite pentru mai multe categorii de vârstă?

Dacă pentru un public matur poți prezenta o producție pentru toate vârstele, aici lucrurile sunt mai sensibile. Preocupările și abilitățile de înțelegere ale unui copil de 3 ani sunt mult diferite față de unul de 7 ani, chiar dacă diferența între aceștia e de doar 4 ani, de exemplu.

Pentru bebeluși inițierea într-un spectacol e una strict senzorială, și ca atare presupune o cu totul altă montare și abordare pedagogică.

Pentru un adolescent, păpușile nu mai reprezintă o cheie valabilă și ai nevoie de o abordare mult mai eclectică care să facă o cronică provocatoarea a ceea ce se întâmplă azi și mâine în lumea interioară și exterioară a unui puști.

Ca atare, în mod ideal, fiecare teatru tânăr din țară ar trebui să aibă minim cinci producții noi pe an, pentru a nu-și sacrifica publicul. Acest tip de teatru e unul foarte complex, și ca atare foarte ofertant pentru orice artist.

Copiii sunt viitorul, în toate sensurile. E teatrul o modalitate de a spera la un viitor mai bun?

Teatrul e un moment ce se tot reinventează în reflecție cu lumea. Și când îți vine să lași totul baltă, când te simți singur într-o mare de oameni, vezi că totuși ceva se schimbă în ochii unor copii care văd teatru. Ce facem aici are potențialul de a cultiva iubirea în inimile oamenilor.

Iar asta, într-o oarecare măsură poate salva lumea, oricât de cringe ar putea suna la o primă lectură. Și cred că putem spune povești tocmai pentru a încerca să judecăm mai puțin, și să iubim mai mult.

INTERVIU DE RĂZVAN SĂDEAN

Foto: Rareș Helici

Galerie imagini

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută