Interviu cu regizoarea Diana Păcurar despre premiera spectacolului ,,Yerma” de la Teatrul ,,Sică Alexandrescu”

Interviu cu regizoarea Diana Păcurar despre premiera spectacolului ,,Yerma” de la Teatrul ,,Sică Alexandrescu”

Diana Păcurar este regizoare de teatru, doctor în Teatru și Artele Spectacolului și cadru didactic asociat la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică ,,I.L. Caragiale”, București.

A montat numeroase spectacole, printre care: „Plug and play” și „The great invasion of unicorns in Europe” (în cadrul proiectului internațional Metropolis – Terre Promesse), „Raptus” (adaptare dupa textul Ruined de Lynn Nottage), ,,Caragiale Express”, ,,Un cuplu ciudat” (de Neil Simon), ,,Cucii” (de Lucas Ubach), ,,O scrisoare pierduta” (aranjament muzical – Dan Dediu).

În 2020, a fost nominalizată cu spectacolul ,,Trei Femei Înalte” (de Edward Albee) pentru premiul pentru cel mai bun debut în cadrul Galei Uniter, iar anul trecut a montat spectacolul ,,Disputa” (de Pierre de Marivaux) la Teatrul Sică Alexandrescu.

Cu Diana am discutat despre noul spectacol la care lucrează și care va avea premiera vineri, 16 iunie 2023, la Teatrul Sică Alexandrescu.

Legat de text… Este o piesă de teatru din anii `30. Ce te-a făcut să o alegi?

Mie îmi place foarte mult García Lorca. Mi se pare un dramaturg incredibil. Și au fost și considerente tehnice.

Îmi doream una dintre cele trei tragedii scrise de ele și anume: ,,Casa Bernardei Alba”, ,,Casa însângerată” și ,,Yerma”. Iar când spun parte tehnică, mă refer la numărul de actori, asta a contribuit la alegerea mea pe de-o parte.

Pe de cealaltă parte, dintre cele trei, ,,Yerma” este preferata mea, dar nu am găsit niciodată contextul să o montez pentru că mi se părea că nu pot înțelege textul cu adevărat, cu toate nuanțele și profunzimea lui. Acum am simțit că pot și că este momentul să o fac.

Crezi că are un subiect contemporan?

Cu siguranță. Cred că e mai contemporan poate decât era atunci. Cred că e doar diferența de perspectivă. De fapt asta e interesant.

Dacă atunci dorința de a avea un copil făcea mariajul fericit și împlinea ceva și era un fel de cheie către libertate. Acum, din perspectiva unui cuplu tânăr, apare ca ceva care ar putea, paradoxal, să închidă un cerc, nu să pornească o nouă viață.

Dar pe de altă parte, atunci când presiunea socială apasă pedala cumva cred că abia acolo se pune problema de libertate: dacă împlinești ceea ce vor ceilalți, doar așa poți fi liber? Practic, nu poți fi liber dacă nu bifezi lucrurile astea?

Traducerea și adaptarea sunt semnate tot de tine. Din ce limbă ai tradus? Engleză sau spaniolă?

Din engleză și spaniolă. Știind și spaniolă și fiind și o limbă mai aproape de română, în mare parte am tradus din spaniolă, dar mai verificam și traducerea din engleză, mai ales pentru cuvintele care nu îmi erau atât de familiare în spaniolă. Am avut ambele variante, dar am lucrat mai mult cu textul original din limba spaniolă.

Dar este o adaptare, am redus numărul de personaje la șapte. Și modificând un pic perspectiva, cred că am nuanțat mai mult anumite scene. Dar textul, mi se pare important și sunt mândră de asta, este integral. Nu am tăiat deloc.

Ai adaptat și ai adus textul în contemporan sau ai făcut modificări doar la numărul de personaje?

Cred că da, l-am tras la nivel de limbaj mai aproape de noi. Nu neapărat ca amplasament temporal. Adică dacă te uiți la spectacol, nu poți spune cu siguranță că se întâmplă acum, dar simți că se întâmplă în contemporan din limbaj, din felul în care vorbesc personajele.

Și unde am mai schimbat, apropo de perspectivă, și mi se pare important, dacă accentul, în textul lui Lorca, este pus pe personajul feminin, pe Yerma, eu cred că am mutat un pic perspectiva asupra relației de cuplu.

Mai exact, relația dintre Yerma și Juan, Juan devenind un personaj mult mai important decât e la Lorca. Pentru că este mai mult vorba despre ei doi și de puterea cuplului decât despre dorința unei femei de a rămâne însărcinată.

Scenografia ai amplasat-o în secolul XX?

Nu, este o scenografie modernă. Doar că fiind spațiul rural, evident există influențe rurale. În scenografie sunt videoproiecții. Din perspectiva mea, spectacolul este fresh.

Cum ai lucrat cu echipa de aici, din Brașov?

Foarte bine. Am găsit o trupă de actori extraordinară. Iar pentru cei doi actori brașoveni din rolurile principale, Alexandru Beteringhe și Theodora Sandu, este prima dată când joacă într-o producție a teatrului.

Am lucrat foarte bine cu toată echipa artistică, dar și cu cea tehnică și cu managementul teatrului. Am avut parte de tot sprijinul și ajutorul tuturor ca să putem construi un spectacol de care să fim mândri.

Un mesaj pentru publicul brașovean?

Ceea ce am observat discutând cu brașovenii este că se cam sperie de ideea de tragedie (râde).

Și atunci aș spune să nu se sperie pentru că tragedia nu e neapărat ceva care ne rupe pe interior ci este ceva care ne face să ne trezim și să ne bucurăm, paradoxal vorbind, mai mult de viață. Și atunci poate că uneori e bine să mergem să vedem tragedii.

PREMIERĂ în 16 iunie, de la ora 19:00, Teatrul Sică Alexandrescu, Sala Mare

Bilete casieria teatrului (numerar/CARD) sau online aici.

Sinopsis:

Spectacolul Yerma – o adaptare a textului original – nu vorbește doar despre dorința arzătoare a unei femei de a avea copii cu soțul său, ci vorbește, în primul rând, despre puterea pe care o poate avea cuplul în fața societății. Însă, această relație, deși se dorește a fi modernă, evoluată, metamorfozată, nu face altceva decât să se supună eternelor judecăți și păreri ale societății.

Ce înseamnă să fii căsătorit într-o lume modernă? Mesajele conflictuale și așteptările venite din partea altor oameni nu numai că pot interfera cu simțul identității, ci pot conduce la degradarea ireversibilă a ei.

Yerma este, așadar, un spectacol care arată cât de dificilă și greu de obținut poate fi libertatea personală și cea a cuplului.

(Diana Păcurar )

Traducerea și adaptarea:  Diana Păcurar
Distribuţia:
Yerma: Theodora Sandu
Juan: Alexandru Beteringhe
Victor: Vlad Pavel
Maria: Claudia Suliman
Miguel: Ion Gâlmă
Enrique: Gabriel Spahiu
Esmeralda: Anca Florea
Regia: Diana Păcurar
Scenografia: Ilinca Gavriliță
Coregrafia: Selina Colceru
Sound design: Raw Creatives
Muzica: Adrian Piciorea//Robert Găgeată
Antrenor vocal: Denisa Hoble
Regia tehnică: Vasile David, Constantin Bărbulescu
Lumini: Petrică Munteanu (maestru lumini), Tudor Smeu, Tudor Damian
Videoproiecție: Tudor Smeu
Sunet: Florin Aflorei, Ovidiu Grădinar (maestru sunet)
Sufleur: Marin Cârstea

Durata spectacolului: 1h 50 minute (fără pauză)
Vârsta recomandată 16+