În pragul ediției aniversare de 30 de ani de existență, am stat de vorbă cu președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu – FITS, Constantin Chiriac.
Cum a ajuns la Sibiu în urmă cu mai bine de patru decenii, ce l-a făcut să inițieze acest festival în 1993, câtă muncă stă în spatele fiecărei ediții, cum a crescut orașul odată cu festivalul și de ce a ales tema ”Miracol” pentru ediția 2023, care va avea loc între 23 iunie și 2 iulie, la Sibiu.
”Festivalul a fost oglinda vie a dezvoltării orașului în ultimii treizeci de ani”
În ultimele trei decenii, Sibiul a devenit kilometrul zero pentru întreaga lume a teatrului. Cum arăta însă Sibiul când v-ați mutat aici?
Am ales Sibiul în anul 1980. Fiind șef de promoție, puteam să aleg orice oraș și toată lumea se aștepta să iau Iașiul, de unde sunt. Așa am crezut și eu la început, dar peste noapte, nu am putut dormi. Mă tot gândeam la faptul că am multe rude atât din partea tatălui, cât și a mamei prin aceste locuri, dar, pe de altă parte, că, deși terminasem un liceu de băieți ca lider de generație, urmând să fiu genial în Iași, voi eșua într-o crâșmă. Iar a două zi dimineața, când toată lumea se hotărâse unde se duce în funcție de alegerile celor din față, eu am stricat toate jocurile și am spus: Sibiu. Când am ajuns în Sibiu, am întâlnit un oraș cu stea.
Un oraș cu un patrimoniu cultural extraordinar, cu un trecut glorios, dar cu un prezent total opac. Era un oraș prăfuit, un oraș în care Secția germană a Teatrului dispărea, un oraș total neiubit de conducerea de partid și unde eram obligați să facem autofinanțare în proporție de 87%. De atunci, din perioada respectivă, am gândit acest festival. Am dorit ca acest oraș, care nu a fost niciodată cucerit, să fie cucerit de artiști. Ceea ce s-a întâmplat.
Ochii din acoperișuri sunt martorii ai celor câteva sute de mii de artiști care au venit aici în 30 de ani, grație Festivalului pe care l-am dezvoltat an de an.
Ce schimbări vizibile a produs festivalul în Sibiu de-a lungul ultimilor 30 de ani?
Grație Festivalului am reușit împreună cu comunitatea și cu toți ceilalți care s-au implicat, să aducem Sibiului titlul de Capitală Culturală Europeană. Tot astfel, am reușit să schimbăm un teatru într-un teatru național, singurul în subordine locală, am reușit să facem o școală de teatru și de management cultural, un liceu care are o secție de actorie.
În același mod au apărut și Aleea Celebrităților, o școală doctorală, o platformă doctorală internațională, Scena Digitală și sute de turnee în toate țările din lume.
Cum se reflectă longevitatea și importanța festivalului asupra comunității, orașului?
Longevitatea și importanța Festivalului asupra comunității au fost covârșitoare. Uitați-vă câți turiști vin la Sibiu grație acestui eveniment, câți turiști vin și în afara Festivalului, să vadă ”Faust”, ”Povestea Prințesei deocheate”, ”Jocuri, vorbe, greieri…”, ”Lulu”, ”Metamorfoze”, cele 131 de spectacole pe care Teatrul Național le are în repertoriu la Secția română și la Secția germană.
Publicul s-a schimbat enorm, uitați-vă în Sibiu și în împrejurimi cât de mulți oameni s-au mutat aici pentru viața culturală pe care Sibiul o are. Festivalul a fost, pe undeva, oglinda vie a dezvoltării orașului în ultimii 30 de ani și ne bucurăm că impactul asupra comunității a fost atât de mare. Și implicarea comunității în Festival a fost puternică prin programul de voluntariat, însă am știut mereu să dăruim bucurie, mulțumind tuturor că sunt alături de noi.
Fiecare ediție e încununată cu o temă redată printr-un cuvânt percutant. În acest an vorbim despre MIRACOL. Cât din ceea ce este și înseamnă festivalul astăzi se bazazează pe miracol și cât pe munca pe care o depuneți an de an?
Un mare poet spunea: ”Minunile se fac cu cheltuială”. Fără muncă nu s-ar fi născut nimic serios. Pe parcursul celor 30 de ani, am muncit încontinuu. După o ediție finalizată, niciodată nu ne-am dus să ne odihnim, să ne relaxăm și apoi să începem o nouă ediție.
Ne-am luptat neîncetat pentru a putea convinge marii artiști să vină la Sibiu. A trebuit să creăm turnee prin Europa, să participăm la alte festivaluri importante, să negociem, să putem impune acea credibilitate care între timp s-a format. Dar la început a fost foarte greu să poți să convingi din prietenie, din implicare, din nebunie, din folosirea argumentelor actoricești pe care le stăpânesc împreună cu ceilalți din jurul meu.
E un miracol că putem să implicăm mii și mii de tineri care vin să intre în competiție pentru cele 500 de locuri de voluntari. E un miracol faptul că, iată, am vândut aproape o treime din bilete! E un miracol că publicul, nu numai că ne iubește – și vorbesc de publicul de pretutindeni – ci vrea să fie parte a acestui Miracol. Am extins posibilitatea de a fi prezenți și în mediul online.
Totul se face prin muncă, prin implicare uriașă, muncă asiduă, prin puterea de a convinge, prin prietenia care a născut nenumărate alte prietenii, prin dorința marilor artiști care vor să revină în Sibiu peste doi, trei, patru ani. E un miracol de zi cu zi care se întâmplă și pe care încercăm să-l gestionăm muncind asiduu.
Fiind o ediție aniversară, am dorit să surprindem această dezvoltare miraculoasă a unui festival într-un oraș mic, care e unul dintre cele mai prețuite și mai cunoscute festivaluri din toată lumea. De aceea, în fiecare an am ales câte o temă care venea din nevoia de zi cu zi: de la Iubire la Pasiune, de la Frumusețe la Crize, de la Violență la Dialog și așa mai departe – toate aceste teme reflectau perfect nevoia noastră de a transpune miracolul, creația în ceea ce înseamnă comunicare, nevoia noastră de a surprinde spectatorul din Sibiu, din România și de pretutindeni.
Un miracol e și faptul că într-o perioadă în care ne confruntăm cu inflația, prețul biletelor rămâne neschimbat. De ce e important să fie accesibilă cultura pentru toată lumea în vremuri de restriște?
Publicul e rațiunea noastră de a fi. Încă de la începuturi aproape 60% din spectacole sunt gratuite, la fel și conferințele, atelierele, prezentările de carte, întâlnirile speciale cu publicul și expozițiile. Dacă luăm în calcul toate acestea, probabil că doar 30% sunt spectacole unde trebuie cumpărat un bilet.
Uitați-vă la toate celelalte mari festivaluri din România, prețurile au ajuns și la câteva sute de euro, deci mult mai mult decât limita de 150 de lei pe care noi am pus-o încă din 2019 și pe care am păstrat-o până acum. Spectacolele importante au, de asemenea, o reducere, deoarece, față de anul trecut, când costurile s-au dublat sau chiar triplat, noi am rămas la același preț, pentru că ne pasă de fiecare spectator.
Ne pasă de publicul din Sibiu, ne pasă de publicul care vine și care face un efort să vadă acest miracol și să facă parte din el!
Ediția aniversară de 30 de ani ați spus că e dedicată memoriei marelui om de teatru George Banu. Cât de mult a contribuit George Banu la miracolul FITS?
Am spus că ediția de 30 de ani e dedicată memoriei marelui om de teatru, Domnul George Banu, care a fost, e și va fi una dintre cele mai mari personalități ale artelor spectacolelor din toată lumea. A fost cel care a făcut puntea între cei mai mari artiști ai lumii și public, dar și cu zona de educație, cu zona de învățământ, cu cea festivalieră.
A fost, e și va fi unul dintre cei mai respectați oameni de teatru și artele spectacolului din toată lumea. Am văzut acest fapt călătorind în peste 160 de țări și văzând impactul pe care numele și credibilitatea personalității domniei sale îl avea peste tot. Îl cunosc din anul 2000, când știam deja de marele lui renume. Din 2002 a fost consultantul artistic al Festivalului.
A fost în preajma tuturor marilor creatori de teatru, de artele spectacolului, de operă, de dans și ne-a onorat cu fraternitatea domniei sale. A venit mereu la Sibiu recomandându-mi cele mai mari nume, deschizându-mi ușile marilor personalități care, în mod cert, nu ar fi ajuns la Sibiu fără intervenția domniei sale. A fost, e și va fi unul dintre pilonii principali ai Festivalului de la Sibiu.
Vom încerca să prezentăm cărțile pe care le-a tipărit de-a lungul timpului, vom încerca, împreună cu Televiziunea Română, să prezentăm o parte din filmele pe care le-am făcut despre Festival, în Casă Albastră, un spațiu în care vor fi prezentate aceste seriale care au fost coproduse de Festival și produse de Televiziunea Română.
O semnătură a festivalului constă și în spectacolele stradale. Cât de mult a ajutat la popularizarea festivalului această dimensiune outdoor?
Nu numai că a ajutat, dar a fost o strategie pe care am dezvoltat-o, pentru că în clipa în care aduci Miracolul, marea creație, calitatea, alături de publicul care nu a intrat niciodată într-o sală de spectacol și faci asta zi de zi, lună de lună, an de an, vezi Miracolul care s-a întâmplat la Sibiu.
Când am adus primele spectacole de stradă în anul 1996 și au apărut actori din Africa care erau pe catalige, înalți de 10 metri, treceau de nivelul etajului 3 pe strada Nicolae Bălcescu, copiii au tăiat-o la fugă, doamnele mai în vârstă s-au așezat în genunchi și și-au făcut cruce, iar oamenii maturi stăteau cu gura căscată și se minunau. Aceasta e diferența între atunci și acum, când terasele sunt pline de turiști din toată lumea, iar miracolul spectacolului e o obișnuință.
Așa s-a educat publicul, așa am crescut publicul care cumpără și se bate pentru fiecare bilet, așa s-a transformat orașul pentru că acum oamenii au gust, judecă ceea ce văd. Iată cum se dezvoltă gustul, cum oamenii se adună sub semnul frumosului și se bucură, cum spațiile au fost aduse la viață, cum în Piață Mare vin chiar și 40.000 de oameni, cum am reușit să convingem spectatorii că e mai bine să organizăm spectacole cu drone decât cu artificii.
E o sinergie a frumosului și a dialogului pe care festivalul a dezvoltat-o de-a lungul timpului, iar spectacolele outdoor toate au avut atât de multe fațete încât ele au surprins publicul din Sibiu și de pretudindeni și l-au făcut dependent de această bucurie.
FITS are multe parteneriate culturale de tradiție cu țări din toată lumea. În ce fel vor fi celebrate acestea în cadrul ediției aniversare?
Ediția de anul acesta înseamnă, deopotrivă, și 30 de ani de francofonie și 30 de ani de când compania Vertigo s-a născut și creează ”Makom 30” pentru Sibiu, avem cele două spectacole create special pentru ”Faustul” din Sibiu de două mari personalități din Japonia sub semnul teatrului Noh și teatrului kabuki, sunt spectacolele care vin special pentru aniversarea celor 75 de ani de existență a statului Israel și relațiilor diplomatice dintre România și Israel.
INTERVIU DE RĂZVAN SĂDEAN
FOTO: TNRS, FITS