În ultimele zile ale lunii aprilie, în câțiva metri pătrați din superba vilă de pe strada Dr. Ion Rațiu 2 din Sibiu, 11 artiști vizuali locali împreună cu Liviana Dan – curator, au organizat, cu buget zero, o expoziție – manifest intitulată sugestiv: ”buget zero și câțiva metri pătrați”. Într-un spațiu alternativ deschis întâlnirii și interacțiunii, expoziția a surprins realitatea tristă a orașului: zero buget pentru artele vizuale și aproape zero metri pătrați dedicați artei contemporane.
Lipsa de deschidere față de arta contemporană aduce peste Sibiu – ”orașul imaginilor frumoase”, cum îl numește Liviana Dan în textul curatorial ce însoțește expoziția, o tristețe greu până și de imaginat. Arta este despre artiști, iar în Sibiu artiștii sunt membrii unei comunități nomade. Când și când au la dispoziție pentru expunere câțiva metri pătrați, întotdeauna într-un loc temporar. În perioada 20 – 30 aprilie, acești metri pătrați s-au regăsit într-o vilă din centrul Sibiului, într-un timp suspendat de menirea ei reală, între finalizarea lucrărilor de renovare și darea spre închiriere. Pentru câteva zile, lucrările celor 11 artiști au ocupat spațiul, fără să-l agreseze, dar lăsând loc deplasării publicului și circulației de idei, expoziția devenind astfel o formă de nomadism artistic și filosofic. Despre metri pătrați, buget zero și mai ales cât se poate perpetua acest fenomen al dezinteresului administrației culturale sibiene față de arta contemporană, am aflat mai multe chiar de la câțiva dintre actanți.
Sintagmele ”buget zero” și ”câțiva metri pătrați” sunt de fapt simptomele întregii scene de artă independentă din România, precizează Liviana Dan, curatorul expoziției. Referindu-se la Sibiu, ”Chiar nu avem decât câțiva metri pătrați pentru spațiile curate dedicate artei vizuale” și amintește de spații precum Mă gândesc la ea, Atelierul de Rame, Mielul Alb, Cer deschis, Dragoste. ”Arta vizuală în Sibiu este Cenușăreasa artelor. Sibiul care e considerat orașul imaginilor frumoase, iubește teatrul, muzica, filmul, uneori și literatura, dar nu are absolut nicio înțelegere pentru artele vizuale. Administrația culturală a orașului trebuie să înțeleagă că și artiștii au nevoie de un spațiu cu identitate”, adaugă Liviana Dan. Conservatorismul sibienilor în privința artei contemporane este pus tocmai pe seama faptului că artiștii nu au un loc al lor și atunci orice abordare radicală, cum e și expoziția ”buget zero și câțiva metri pătrați” este greu de digerat de un public obișnuit cu formele conservatoare pe care încă mizează Muzeul și UAP-ul.
Despre lipsa spațiilor de exprimare artistică din Sibiu s-a pronunțat și artista Casandra Vidrighin, care în 2016 a aderat la manifestarea artistică ”Grupul Nostru”, o platformă critică de artă contemporană care atrăgea atenția tocmai asupra acestei stări de fapt problematice. Lucrurile nu s-au schimbat de atunci, însă lipsa spațiilor dedicate artei au stârnit creativitatea artiștilor, făcându-i să caute oameni și locuri cu care să stabilească o legătură: ”Prin această poziție nomadă, cu care mă identific, analizez spații, obiecte, imagini, dimensiuni emoționale prin care stabilesc o legătură cu locul”, spune artista.
Un alt aspect suprins în discuția artiștilor i-a avut în vizor pe cei care administrează instituțiile de cultură sibiene. În acest sens, artistul Alex Mirutziu atrage atenția asupra unui fenomen care se petrece nu de azi, de ieri, ci de ani de zile: ”Nu pot să nu observ o a nu știu câta garnitură de directori, manageri, așa zișii purtători ai `sfaturilor bune`, șoptitori de serviciu, care continuă ceea ce se poate numi schilodirea instituțiilor de cultură din Sibiu și deci și a apetitului pentru relevanță. În buna tradiție comunistă, funcțiile sunt vânate și ocupate de privilegiați ale căror proiecte se vor șterge odată cu scoaterea lor în afara parapeților. Asta în timp ce artiști cu program își cârpesc viața, într-un oraș în care timpul trece ca o vită împiedicată.”
Ca să avem o platformă de expresie a artelor vizuale în Sibiu, artista Roxana Ionescu consideră că e nevoie de o colaborare între artiști și administrația locală: ”Sibiul și-a dorit foarte mult să fie frumos, să ai aibă imagini frumoase și a reușit. Doar că în drumul acesta spre frumos a fost uitată partea cu adevărat frumoasă, și anume artele frumoase. Arta vizuală are o expresie proprie și are nevoie de o platformă de expresie. Platforma nu se face singură, ci e o structură la care colaborează atât artiștii, cât și mediul local.”
Expoziția ”buget zero și câțiva metri pătrați” a inclus lucrări ale artiștilor Casandra Vidrighin, Stefan Jammer, Adriana Chiruță, Anca Stătică, Sebastian Moldovan, Roxana Ionescu, Chris Balthes, Constantin Fîntînă, Iulian Bisericaru, Robert Șimon și Alex Mirutziu.
Text de RĂZVAN SĂDEAN
Fotografii de ALEX MIRUTZIU
