Scena muzicală ieșeană se dezvoltă treptat cu voci proaspete și band-ul Paul Tihan se numără printre ele. Băieții devin tot mai cunoscuți, sălile reușesc să se umple la concertele lor, iar spectatorii deja le fredonează versurile. Melodii precum „Lună pe piele” sau „Margini de ziuă” au adunat câteva zeci de mii de vizualizări pe Youtube.
Proiectul Paul Tihan, un Alternative Poetry Rock Band, există în formula actuală de 3 ani. Înainte de a se lega totul sub forma unui proiect muzical complet, Paul (actualul solist al trupei) compusese deja o serie de melodii pe cont propriu, piese care urmau să se concretizeze într-un album cântat doar cu chitara proprie, însă simțea nevoia de mai mult. „Aș fi vrut să-l fac cu oameni”, spune el.
Treptat, bulgărele s-a rostogolit. Mai întâi a început colaborarea cu Daniel Leancă și violoncelul său, coexistând în această formulă o vreme, apoi s-au alăturat și restul membrilor.
„În momentul în care am simțit că am terminat albumul la care am lucrat 3-4 ani, am vrut să-l lansez și atunci am început să caut oameni. Îl aveam pe Dani la Violoncel, apoi l-am mai găsit pe Cătălin PTarhon la chitară, după asta pe l-am găsit pe Călin la tobe. Eu îmi doream o percuție ca de indie, cu un sound nu chiar așa de puternic. Am început să repetăm în formula asta pentru cântare, timp în care se simțea nevoia și de bas. Din cunoștințe l-am întâlnit și pe Pavel. După asta am avut primul nostru concert și prima întâlnire cu adevărat” mai adaugă Paul.
Primul Album, „Culorile Tale”, a fost lansat în 2020 în formula de 5 și de-atunci au început să fie o trupă în adevăratul sens al cuvântului. Paul spune că a păstrat numele său ca nume al band-ului pentru că încă încercau să se regăsească în acest întreg și nu știa exact cât de mult își doreau să investească și ceilalți în proiectul proaspăt creat. „Eu știam în ce direcție voiam să merg și de asta am pornit cu ideea de proiectul Paul Tihan”, spune solistul. În plus, piesele reprezintă în întregime sufletul său, Paul scriind mult experiențele din trecutul său și modul în care le-a simțit.
În prezent, băieții nu lucrează cu niciun reprezentant sau manager de studio, toată promovarea și lansarea fiind pe cont propriu. Atunci când au de repetat sau de compus împreună se adună în subsolul unui prieten pe care l-au amenajat ca sală de repetiții, iar înregistrarea pieselor se face în studio-ul lui Bogdan Botez, un coleg de breaslă instrumentist ieșean. Piesele pot fi ascultate pe canalul lor de Spotify sau Youtube. În plus, dincolo de muzica pe care o face din pasiune, Paul lucrează full time în marketing și asta îl ajută mult și atunci când vine vorba de promovarea trupei.
Cel mai recent concert al lor s-a întâmplat duminică, 9 aprilie, în Legend Pub, pentru a sărbători lansarea noului clip al piesei „Alt om” care marchează și începutul uni noul album ce va fi lansat în iunie. Până acolo, băieții sărbătoresc fiecare pas. Iubesc ceea ce fac și se vede. Alături de ei pe scenă au mai avut doi prieteni cu care au cântat: Andra Andriucă, împreună cu care au o piesă pe noul album și Bogdan Onofrei, violonist cu care au mai colaborat și cu cu alte ocazii.
Proiectul Paul Tihan însemnă:
Paul Tihan – voce
Daniel Leancă – violoncel
Cătălin Ionescu – chitară
Pavel Manole – chitară bas
Călin Andrei – tobe
Disclaimer: în momentul interviului, Cătălin și Daniel nu au putut fi prezenți, de aceea pe parcursul discuțiilor se regăsesc doar trei voci.

Care este mesajul sau substratul conflictului interior în „Alt om”?
În primul rând, este o piesă despre oameni, pentru oameni și făcută cu ajutorul oamenilor. A fost compusă acum jumătate de an, iar la finalul anului (trecut) ne gândeam deja la o idee de video, cam ce am putea să facem. Am avut o echipă de cam 5-6 oameni cu ajutorul cărora ne-am ocupat de video în sine.
Ce am făcut inițial a fost să chestionăm oameni diverși din rândul cunoscuților. Am vrut foarte mult să avem răspunsuri de la oameni reali foarte diferiți între ei, de la cei care ne ascultă și am strâns atunci vreo 30 de răspunsuri. Ne-am gândit la niște întrebări legate de perspectiva fiecăruia despre viață sau despre experiențele personale. Despre asta este și videoclipul. Povestește cumva parcursul meu ca vers, adică ce-am simțit și ce-am vrut să spun eu și în subtitrările alea sunt de fapt răspunsurile oamenilor pe care noi le-am adaptat. Așa, ai impresia că vezi două lumi diferite.
Apoi, piesa este despre schimbare, despre evoluare. Este printre puținele (piese) pe care le-am scris cu un scop. De multe ori, eu nu-mi dau seama despre ce scriu atunci când compun, aflu abia după ce termin piesa sau chiar după câteva luni și după aia caut în mine și în experiențe să încerc să-mi dau seama de unde a venit.
Pot spune că prin piesa „Un alt om” am vrut să împărtășesc din experiența mea și să creez ceva cu care oamenii să poată empatiza. De exemplu, la o piesă de dragoste, experiențele și cuvintele pe care le alegi sunt destul de subiective. Poate fi percepută ca o piesă drăguță și atât. Dar „Alt om” are trei capitole și 3 etape în care te afli în viață și cred că de aceea rezonează mult mai bine cu oamenii. De aceea am și vrut s-o lansăm prima.
Și ați ales să faceți din asta un eveniment ca atare
Da. Noi fiind așa într-o familie mică, dar unită, lansarea a fost o sărbătoare și mi s-a părut frumos și corect să nu ne vedem doar noi în sufragerie și să bem un pahar de ceva și să vorbim, ci am vrut să împărtășim momentul cu familia extinsă, adică toți oamenii care ne ascultă. Este foarte important pentru noi.
Lucrați deja la al doilea album, iar primul a fost lansat acum trei ani. Înainte de acel moment, ați mai avut și alte proiecte muzicale sau concerte solo? Sau, mai bine zis, ce background muzical aveți?
Paul: Muzica a fost mereu un hobby pentru mine. Mai participam la festivaluri folk, acolo am început să cânt pentru public. Am mai fost prin țară la concursuri unde am mai câștigat premii, dar eu nu cântam niciodată doar folk, dar nici alternativ sau rock în totalitate.
Călin: Eu și Victor am studiat muzica ceva timp. Mai întâi am fost colegi la Băncilă (Colegiul Național de Artă „Octav Băncilă” Iași) apoi la George Enescu (Universitatea Națională de Arte “George Enescu” Iași). Am mai avut diferite proiecte muzicale și împreună și separat. Noi avem norocul să ne putem întreține din muzică și facem asta full time.
Pavel: Și Daniel a studiat muzica clasică. Noi am studiat instrumentele în varianta clasică, dar ne-am dezvoltat și adaptat fiecare instrument pe care l-am avut în liceu cu o altă variantă pentru genul ăsta de muzică. De exemplu, contrabasul pe care l-am învățat eu s-a transpus în chitara bas, percuția pe care a învățat-o Călin era setul de tobe pentru genul acesta de muzică și tot așa. Dar simt că ceea ce fac acum mă reprezintă cel mai mult.

Paul, spuneai că la început nu știai exact cât de mult va fi dispus fiecare să investească în proiect. Au trecut trei ani și ați rămas în aceeași formulă. Acum cât timp dedicați band-ului
Paul: Cred că fiecare dintre noi o face cumva în modul lui și depinde mult de evenimentele pe care le avem în viață, dar cel mai mult se întâmpla asta atunci când ne pregătim de un concert sau când avem piese de lucrat. Nu avem o constanță în asta, adică n-aș putea spune că petrecem un anumit număr de ore zilnic și nici măcar săptămânal, mai ales că fiecare dintre noi mai are și alte proiecte.
Într-un stadiu incipient lucrez doar eu cu Daniel Leancă de la violoncel. El a fost omul care de-a lungul timpului a fost ca un arhitect, omul care a pus toate lucrurile la punct, mai ales pentru că eu nu aveam studii muzicale. Firesc și fără să se pună vreo presiune, s-a aplecat el spre direcția asta de a fi arhitectul band-ului din punct de vedere al structurii muzicii: armonie, formă, estetică etc. Important este că lucrăm eficient și la obiect cu cea vrea să spună piesa. Scopul nostru ca formație este să prezentăm ideea în cea mai bună formă.
Călin: noi restul suntem o extensie a ceea ce vrea Paul să zică și să transmită (glumește). Cred că prin ceea ce fac eu, de exemplu, reușesc să subliniez anumite mesaje.
Când compuneți aveți în vedere să creați un echilibru și să alternați diverse stiluri?
Paul: Nu știu dacă avem un stil anume. Aș putea spune că acum avem un stil alternativ, adică o combinație de rock-fusion-experimental-acustic. Adică puțin din toate. Am mai avut și idei destul de ciudate, piese de 12 minute pe care nu puteam să le punem într-o categorie neapărat.
În primă fază când ne-am întâlnit, eu aveam doar chitara acustică și vocea și încă mai păstrăm și formula aia acustică și cu restul instrumentelor, dar între timp mi-am luat și chitară electrică. Eu oricum mi-am dorit să cânt rock și să-mi fac trupă de când eram mic.
După ce mi-am luat chitara asta electrică, piesele a început să devină mai rock, mai agresive și acum nu știu neapărat unde ne situăm. De asta avem și unele piese folk, unele mai indie, se mai simte și un curent alternativ. Avem un amalgam frumos și asta ne place, de fapt, la acest proiect. Nu putem vorbi despre un stil foarte bine definit, iar asta ține și de experiența noastră a fiecăruia. Noi știm că încă mai avem foarte multă treabă de făcut până să ne găsim stilul și până să auzim sound-ul nostru. Vom lansa un album în iunie și probabil asta ne va caracteriza ca stil. Vom lăsa piesele să zică despre noi ca formație.
Pavel: Mi-am dat seama că pe mine nu mă avantajează ideea de a imita un model, adică dacă încerc să mă iau după un artist sau un stil anume nu mi-ar ieși așa de spectaculos. Când merg cu mașina și ascult Magic Fm, de exemplu îmi dau seama că mai întâi trebuie să învăț să când ce se dă acolo și apoi să trec la artiștii de elită. Dacă încerc să-i imit pe alții mai buni, o dau în bară.
Ce v-ați propus legat de viitorul vostru în muzică?
Paul: Îmi doresc doar să existe mai multă lume care să aibă răgazul să ne asculte. Să cânți pentru că îți place e mare lucru.
Pavel: Cred că acesta e țelul nostru, să cântăm pentru că ne place să facem asta și știm că nu este ușor de obținut sau de păstrat asta.
Călin: Este o combinație mișto între pasiunea pe care o are Paul și abordarea noastră ca oameni de muzică.
Paul: Da, eu am învățat în acești trei ani foarte multe lucruri de la colegii mei și de la această experiență în sine. Cred că ține foarte mult și de acest fapt, că eu nu vin dintr-un domeniu muzical precum colegii mei care au crescut de mici cu chestia asta. Mie îmi vine mult mai ușor să o văd ca pe o pasiune. Na, atunci când faci muzică de dimineața până seara, ca în orice job, se întâmplă și chestii care nu-ți plac. Cred că de asta este mai greu pentru cei care fac muzică de mici, adică e mai greu să fie mereu bucuroși.
Muzica înseamnă foarte mult pentru mine dar nu m-am gândit niciodată că vreau să trăiesc din muzică. Evident că ar fi îmbucurător să pot să fac doar asta, dar momentan las Universul să-mi aducă ce este să se întâmple. Asta intenționăm cu următorl LP, să ne crească notorietatea prin piesele pe care vrem să le lansăm. Plănuim ca în iunie să cântăm în Cluj și în București, așa, ca un mini turneu.