Corina Nani este artistă vizuală și conf. univ. dr. la Departamentul de Design și Arte Aplicate al Facultății de Arte și Design Timişoara.
De asemenea, din 2011, Corina Nani coordonează Festivalul Internațional de Street Art din Timișoara (FISART), unul dintre cele mai reprezentative festivaluri de street art din România. Nu în ultimul rând, Corina Nani este și artist urban, cu numeroase picturi murale în portofoliu.
Cum ai ajuns să-ți creezi stilul care te definește?
Intervențiile în spațiul public au început în 2011, odată cu organizarea primului Festival Internațional de Street Art Timișoara în colaborare cu Primăria Municipiului Timișoara, cu instituțiile culturale din oraș, care de-a lungul anilor a dobândit valoare artistică și a devenit cunoscut pe plan internațional, datorită artiștilor internaționali de renume. Deci, aș putea spune că primele mele intervenții în spațiu public au fost timide…
Faptul că experimentez și creez în multiple arii precum grafică, ilustrații, design grafic, amenajări interioare, lucrările mele în spațiul public mi-au oferit noi posibilități de descoperire, să explorez constant noi forme și tehnici… deci pendulez între abstract și figurativ. Dar aș putea să spun că stilul care mă reprezintă are legătură cu personaje fictive. Exista un personaj drag mie, care apare mereu în spațiul public. Este un motan „MIAOU” alături de copii. Fiind implicată și pasionată în tot ceea ce fac, nu am simțit acea dificultate de a ajunge să fiu cunoscută și apreciată în țară, pentru că venit de la sine din dorința de exprimare în spațiul public.
Cum decurge procesul tău creativ? De unde te inspiri, de unde începi, cum intri în mind set-ul necesar pentru a crea ceva de la zero?
Demersul creativ este o adevărată aventură plasată sub semnul jocului. Un joc despre simbioza pasională și estetică de la desen la street art și de la street art la desen. De-a lungul anilor lucrările au devenit o declarație de pasiune a două voci interioare, fiind o forță colectivă – printr-un dialog complicat, o mișcare dinamică care se desfășoară între zidurile orașului și sălile de expoziții. Încep pe hârtie, pe pânză, apoi continui în spațiul public sau invers.
În spații închise poți să te concentrezi pe o interioritate ce se rezumă la un fel de simbolism mai profund, iar când intervin artistic în spațiul public sunt niște extrase din modurile de exprimare și tinde să devină un joc al formelor și culorilor lăsând imaginația să curgă. Deci, e un fel de surpriză. Lucrez intuitiv pe zid, dând frâu liber imaginației, ceea ce evocă aspectul general al lucrărilor mele, al conceptului prin întâmplare sau impulsuri ale momentului (ilustrații: exemplu lucrarea de la Pasmatex sau abstractizări: lucrarea din cadrul evenimentului Mister Freeze Toulouse/Franța sau Kassel/Germania).
Un alt aspect pe care îl consider important este de a mă înţelege cu clădirea, aşa cum este ea, pentru că trebuie să faci pur şi simplu acea clădire unică. Totodată implică și un proces de învățare și îmi dă posibilitatea de a găsi noi moduri de creativitate.
Cum ți-a schimbat street art-ul felul în care percepi arta și lumea în general?
Observ cum street art-ul atrage tot mai mulți vizitatori, pentru că are puterea de a schimba orașul prin intervenții directe sau indirecte asupra vieții urbane. Deci, dacă privim în ansamblu, street art-ul dezvoltă o structură unică, care nu este perfect unificată, ci tinde spre un alt traseu al imaginarului, acela al dilatării spaţiului real de intruziunea scenariilor vizuale, dar mai ales lăsa deschisă această invitaţie de a surprinde acel joc inepuizabil al intersectării pe diferite niveluri asupra evoluţiei spaţiului public.
De fapt, interesul meu pentru street art ca subiect constă în faptul că practica lui reflectă dinamica diferitelor moduri în care publicul înțelege cultura vizuală și viața urbană. Fiind creat la scară mare și în locuri vizibile, este posibil ca acești pereți să aibă mai mulți privitori, într-o singură zi, decât picturile tuturor galeriilor și muzeelor din Timișoara într-un an. Street Art (FISART/Festival Internațional de Street Art Timișoara) atrage publicul, nu doar pe cei interesați în street art sau artă, în general. Public care, de altfel, vorbește mult despre street art, face poze, își alege favoritul…
Cât de mult te-a ajutat social media în cariera ta? Și cum crezi că influențează social media evoluția și percepția artei?
Cu toții știm că rețelele social media au capacitatea de a aborda și de a îngloba o multitudine de subculturi, de a comunica la scară globală. Ca artistă, vrând nevrând, ești cumva influențată de evoluția street art-ului în lume, ce apare ca o structură caracterizată de o hibriditate postmodernă. Și, fiind într-o continuă mişcare, există acea conexiune între atelier de creație, spațiul urban și spațiul virtual, pentru că street art-ul îmi dezvăluie noi moduri de a privi și de a trăi orașul și spațiile sale.
Consider că rețelele sociale (Instagram, Facebook, LinkedIn) devine o biblioteca digitală, adică miile de lucrări realizate în spaţiul public sunt păstrate în sensul clasic al ideii de arhivare… Deci, aș putea să spun că m-a ajutat / mă ajută enorm… pentru că așa am reușit să mă împrietenesc cu diverși artiști internaționali, pentru a-i invita să participe la Festivalul Internațional de Street Art Timișoara (se poate vedea în această carte pe care am lansat-o anul trecut cu sprijinul Consulatului German Timișoara: „FISART – retrospective”).
Povestește-mi un pic care e lucrarea ta preferată pe care ai făcut-o într-un oraș din România?
Nu aș putea spune că am o lucrare preferată. Toate îmi plac. De exemplu, la Reșița am realizat o lucrare pentru promovarea festivalului Custom. O lucrare în care am avut ocazia să pictez/ să colaborez cu Irlo, unul din artiștii cei mai cunoscuți, pe care îi apreciez.
Care au fost lucrările care ți-au ridicat cele mai mari provocări?
Fiecare lucrare / proiect este o provocare. Îmi plac provocările. Cel mai interesant proiect a fost realizarea Galeriei de Street Art „Undertown”, care a devenit o atracție culturală a orașului Timișoara. Este un spațiu care reuneşte lucrările unor artişti recunoscuţi ai genului street art (Argentina, Brazilia, Insulele Canare, Italia, Mexic, Moldova, Olanda, Polonia, România, Spania şi Venezuela) și grupează toate formele de expresie artistică, stiluri și abordări diferite.
Din punctul tău de vedere, cât de important este pentru un artist să includă în opera sa și un mesaj social / politic?
Nu fac politică, încerc să mă concentrez să aduc culoare în spațiul anost al orașului. Totuși, lucrările de street art de calitate adaugă valoare culturală spațiilor publice, sprijină imaginea orașului, consolidează identitatea locală și în același timp pot deveni repere importante în zonele în care sunt amplasate. Funcția socială a street art-ului este, de asemenea, foarte importantă, deoarece ea are capacitatea de a schimba modul în care orașul este perceput de către utilizatorii săi.
Îmbunătățirea prin street art a aspectului spațiilor publice de la periferia orașului sau a zonelor limitrofe, segregate social, generează un impact economic și social pozitiv semnificativ.
Cu ce ai vrea să rămână cineva care trece pe stradă și vede lucrările tale?
Ca trecătorii să zâmbească, să se bucure.
Ce urmează pentru Corina Nani?
Noi provocări, noi experimente în spațiul public.
Interviu de GRUIA DRAGOMIR
