Primăvara începe la National Gallery
În această primăvară, National Gallery, din Londra, propune publicului două expoziții cu totul aparte, un adevărat periplu al artei, care începe în timpul Renașterii și se încheie cu apariția artei moderne: Frumusețe și satiră în Renaștere, din 16 martie și până pe 11 iunie, și După Impresionism: inventând arta modernă, din 25 martie până pe 13 august. Prima expoziție studiază cu atenție lucrări de artă care privesc modul în care femeile, bătrânețea și diferențele faciale au fost satirizate și demonizate în Renaștere, modelând atitudini care există și astăzi, având în prim plan unul dintre cele mai faimoase opere ale lui Quinten Massys.
Cea de-a doua urmărește în schimb modul în care arta modernă s-a dezvoltat odată ce impresionismul a luat sfârșit, explorând o perioadă de mari revolte, când artiștii au rupt tradiția consacrată și au pus bazele artei secolelor XX și XXI.
Frumusețe și satiră în Renaștere se focusează pe una dintre cele mai cunoscute chipuri ale artei: reprezentarea unei bătrâne a lui Quinten Massys, din secolul al XVI-lea, un tablou cunoscut sub numele de „Ducesa cea urâtă”. Pentru prima dată, această lucrare este expusă cu un desen înrudit după Leonardo da Vinci, „Un bătrân”. Massys ne arată o femeie ale cărei vârstă, aspect și comportament sunt semnificativ diferite de alte femei reprezentate în colecție.
Trăsăturile exagerate ale feței, coafura ca un diavol, rochia decoltată și sânul încrețit au fost folosite de Massys pentru a parodia portretul tradițional al căsătoriei. Cu toate că tabloul poate fi privit doar ca o glumă crudă, în care suntem invitați să râdem de auto-amăgirea acestei femei, atunci când privești dincolo de suprafață, descoperi o ducesă care este, de asemenea, subversivă, înverșunată și sfidătoare, încălcând convențiile din vremea ei.
Și dacă renascentismul nu este pe gustul tău, ca vizitator, te așteaptă După Impresionism: inventând arta modernă. Deceniile dintre 1880 și izbucnirea Primului Război Mondial, în 1914, au reprezentat o perioadă complexă și vibrantă de chestionare artistică, asumare de riscuri, inovare și căutare. Expoziția celebrează realizările a trei giganți ai epocii: Paul Cézanne, Vincent van Gogh și Paul Gauguin și urmărește influențele pe care le-au avut asupra generațiilor mai tinere de artiști francezi, asupra colegilor lor și asupra cercurilor mai largi de artiști din Europa, la Barcelona, Berlin, Bruxelles și Viena.
Cu peste o sută de lucrări ale artiștilor, de la Klimt și Kokoschka, Matisse și Picasso până la Mondrian și Kandinsky, completate de o selecție de sculpturi realizate de artiști precum Rodin și Camille Claudel, expoziția urmărește crearea unei arte noi, moderne, fără convenții, cuprinzând expresionismul, cubismul și abstracționismul.
Alte Articole, Știri din ARTĂ-CULTURĂ.
