Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 15/09/2022
Artă & Cultură

Maeștri ai benzii desenate românești: VINTILĂ MIHĂESCU

Mădălina Diaconu De Mădălina Diaconu
Comentarii Maeștri ai benzii desenate românești: VINTILĂ MIHĂESCU Share Maeștri ai benzii desenate românești: VINTILĂ MIHĂESCU
VINTILĂ MIHĂESCU


Artist decorator, pictor și grafician, Vintilă Mihăescu și-a început cariera de artist ca autor de benzi desenate. El este cel care a realizat faimosul serial “Columna” publicat în revistele Cutezătorii.

VINTILĂ MIHĂESCU

“Întâi și-n întâi, mare parte din banda desenată este chiar după filmul Columna. Sunt secvențe din film, adaptate la tipul de desen pentru banda desenată. Filmul a avut mare succes la vremea respectivă (1968) și atunci s-a hotărât să se facă și o bandă desenată cu Columna. A fost destul de complicat, deoarece era greu la început, pe două pagini, apoi doar pe o singură pagină, să faci o secvență de film aproape, care să intre în cel mult 10 casetuțe.

Maeștri ai benzii desenate românești: VINTILĂ MIHĂESCU

Efortul nu a fost doar readaptarea filmului la bandă desenată, ci și partea tehnică a tipului de a face bandă desenată la vremea respectivă. Nu puteam să facem o singură imagine în care să fie și negrul și culoarea, trebuia făcută descopunerea între imaginea de negru și culoarea de font. Publicam împreună cu revista maghiară Jobarat și toate textele din alb negru trebuiau să fie și în limba maghiară. Așadar, nu se putea înregistra culoarea și negrul pe o singură pagină.

În afară de asta, se mai întâmpla să nu le convină anumite secvențe, imagini. O dată făcut un original era greu de transformat, mai ales că revista Cutezătorii apărea în fiecare săptămână, iar pregătirea unui număr se făcea cu trei săptămâni înainte.

Maeștri ai benzii desenate românești: VINTILĂ MIHĂESCU

Dacă ai ratat o etapă pentru că trebuiau făcute corecturi sau alte intervenții, era aproape imposibil să mai apară la timp. De asemenea, nu întotdeauna colaboratorii externi erau foarte punctuali cu imaginea, pentru că era o muncă destul de laborioasă, complicată. Și atunci, mare parte din imagini le făceam noi în redacție. Eu am fost pus să mă ocup de această serie Columna. Lucram împreună cu un foarte mare grafician, Pompiliu Dumitrescu, el a fost primul care a lucrat bandă ilustrată și redacționarea artistică a revistei, de la el am învățat aproape tot ce se putea despre cum se face o revistă.

Maeștri ai benzii desenate românești: VINTILĂ MIHĂESCU

A fost greu și pentru că, la început, revista avea 32 de pagini, deci ni se permitea să lucrăm, măcar primele episoade au fost pe câte două pagini alăturate în mijlocul revistei. După un timp, revista s-a redus la 12 pagini, atunci aveam dreptul doar la o singură pagină. Într-o singură pagină era foarte greu să poți desfășura imagini complexe precum bătăliile și tot ce se întâmpla într-un moment de o asemenea amploare, ca transpunea Columna în bandă ilustrată. Mai târziu, noroc că se terminaseră episoadele, revista ajunsese chiar la 8 pagini, în care nu se mai putea face absolut nimic.

Maeștri ai benzii desenate românești: VINTILĂ MIHĂESCU

A fost foarte interesant, cel puțin pentru mine, chiar am o broșură acasă, Columna lui Traian, tipărită nu mai știu când… această bandă ilustrată în piatră m-a fascinat. Am văzut-o și în original la Roma de câteva ori. Acum nu mai poate fi citită, deoarece clădirile care făceau parte din Forumul Roman și care, urcând până la ultimul etaj al lor, puteai să urmărești de jur împrejur desfășurarea imaginilor, nemaiexistând, nu se mai pot vedea decât primele rânduri de jos. De aceea, au făcut-o întâi la Roma, apoi a fost adusă copia și în România, această desfășurare pe orizontală a imaginilor de pe Columnă, ceea ce este absolut fascinant. Eu am fost de câteva ori la Muzeul Național de Istorie a României înainte și după 1989 și mereu m-a fascinat. Frumusețea desenului și a reliefului, nu mai vorbesc de partea narativă. Dincolo de sculptorii care au realizat-o, aici ar trebui să existe și un scenarist foarte bun care să facă tot firul narativ. Columna este unică în lume și merită să fie văzută și în piatră.

Maeștri ai benzii desenate românești: VINTILĂ MIHĂESCU

Un prieten și colaborator de la Craiova, a scos, după Columna din revistă, o carte de bandă ilustrată. Destul de prost tipărită, pentru că a fost fotografiată după revistă, unde imaginea era prost apărută. A rămas partea de alb negru, care pe mine mă interesa mai mult. Acestea le păstrez, pentru că, de obicei toate dispăreau o dată ce intrau în tipografie. Aproape 50 de ani nu au mai fost văzute după ce au fost tipărite. Cine a avut șansa să fie abonat sau să aibe câteva dintre ele, s-a putut bucura de imagine. După aceea, totul s-a terminat. Tipografia fiind la Casa Scânteii, era la mare distanță de redacție, care se afla în Turnul Central. Așadar, nu mai aveai timp să te mai duci să le recuperezi. Era o treabă terminată și gata.

Maeștri ai benzii desenate românești: VINTILĂ MIHĂESCU

Întâmplător, am păstrat o parte din ele, pentru că mai trebuiau introduse diverse scene în alte numere ocazionale sau comemorative. Am păstrat desenele, pentru că mi-au plăcut mie, dar nu am toată seria, nu le am nici tipărite. Iar faptul că, sunt o parte în alb negru și o parte color, este deoarece se făcea separat culoarea de imaginea alb negru. Mie, personal, mi-ar fi plăcut să apară mai degrabă numai în alb negru, decât să le strice, cum s-a și întâmplat, cu colorul care se tipărea prost. Dar asta era lumea de atunci, atât se putea face. O mică anecdotă, foarte multe dintre personaje, mai ales din prim planuri, sunt ale foștilor colegi, prieteni, ale căror fotografii le aveam și atunci puteam să apelez la ele pentru imagine. Nu am putut să iau tot de la Agerpres, din filmul Columna și nu se potrivea totul la ce aveam eu de făcut. Atunci apelam la imaginile multor colegi, prieteni.”

Maeștri ai benzii desenate românești: VINTILĂ MIHĂESCU

NOTĂ: Ideea unei copii a Columnei în România i-a entuziasmat pe cărturarii, oamenii de litere și de artă din secolul al XIX-lea. Prima propunere de reconstituire a Columnei la București îi aparține lui Mihail Kogălniceanu. După cum scria gazeta „Românul“ din 9 februarie 1867, în presa vremii s-a făcut propagandă pentru obținerea de fonduri în vederea executării unei copii după „acel nemuritor document al istoriei noastre“. Abia în 1939 statul român comandă copia Columnei lui Traian unor meșteri de la Vatican, sub supravegherea lui Francesco Mercatalli. Inițial, s-a comandat numai fusul coloanei, apoi și soclul, în eventualitatea unei reconstituiri. Războiul a făcut ca mulajele după reliefurile Columnei să nu ajungă în țară decât cu mare întârziere. Ele au fost adăpostite în subsolurile Muzeului Lateran, ale Forului lui Traian și în depozitele Palatului Expozițiilor. După multe demersuri și tratative diplomatice, copia Columnei lui Traian a ajuns la București, în iunie 1967. Mulajele Columnei au fost expuse în clădirea Muzeului de Istorie a Partidului Comunist. Copia realizată la Roma are mari avantaje, întrucât materialul din care este făcută – ciment alb armat, amestecat cu praf de marmură – se apropie ca aspect de cel original, iar soclul, imitând perfect originalul, dă imaginea exactă a proporțiilor monumentului. [Muzeul Naţional de Istorie a României]

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută