POP-UP STORiEs | Călătorind prin galaxii îndepărtate [Planete legendare în Pop culture]

În anul 2009, regizorul James Cameron a oferit fanilor SF, prin producția Avatar, ceea ce avea să fie unul dintre cele mai cunoscute locuri din lumea Pop culture, anume Pandora, o planetă aflată în sistemul stelar Alpha Centauri. Cu o acțiune ce are loc în anul 2154, privitorii s-au simțit legați de universul de poveste din primul moment, fiind fascinați de peisajele speciale (precum faimoșii munți suspendați Hallelujah), de speciile bioluminiscente, de tehnologia de ultimă generație și de nativii locului, Na’vi, care luptau pentru conservarea naturii și a modului lor de a trăi.

În timp ce ne pregătim pentru următorul capitol, Avatar: The Way of Water, care va apărea la finalul anului și ne va plimba prin oceanele Pandorei, putem face o scurtă călătorie și pe alte planete faimoase din Pop culture, rămase alături de fanii Sci-fi de generații întregi.

Cu mult timp în urmă, într-o galaxie (nu) foarte, foarte îndepărtată, producătorul George Lucas a decis să aducă la viață o idee pe care a avut-o în anul 1971, când, inspirat de eroii copilăriei sale, Flash Gordon și Buck Rogers, a creionat o nouă lume narativă, prin care noile generații urmau să privească spațiul într-un mod diferit și plin de posibilități. Astfel, visul lui s-a materializat în franciza Star Wars, care, alături de personajele iconice îndrăgite de decenii, a introdus și o serie de planete imaginare, perfecte pentru a completa întreaga experiență.

Pentru început, planeta deșertică Tatooine, care face parte dintr-un sistem binar (orbitând în jurul a doi sori, Tatoo I și II), este cunoscută padawanilor ca locul în care Anakin și Luke Skywalker și-au început călătoriile ca Jedi, amândoi fiind, la momentul lor, antrenați de Obi-Wan Kenobi. Apoi, alături de Naboo (prima planetă din universul lui Lucas fără un singur ecosistem dominant, condusă pentru o scurtă perioadă de timp de Padmé Amidala) și Kamino (o lume oceanică, recunoscută pentru tehnologia de clonare dezvoltată de locuitorii săi), fanii își pot aminti de Mustafar, planeta vulcanică unde Anakin și-a început transformarea în Darth Vader, în urma conflictului cu Obi-Wan, și de Coruscant, capitala Imperiului Galactic, formată din temple și zgârie-nori.

În anul 1965, Frank Herbert a publicat primul volum din seria Dune (revenită în atenția publicului odată cu ecranizarea din 2021, care îl are pe Timothée Chalamet în rol principal), prezentând iubitorilor de Science fiction o nouă lume în care se pot pierde, Arrakis, devenită un fenomen Pop culture. Fiind folosită de scriitor pentru a prezenta o nouă perspectivă asupra temei resurselor planetare (și a puterii pe care acestea le oferă celor care dețin controlul), planeta deșertică, acoperită de nisip și roci, unde ploaia nu există, este singurul loc în care personajele pot găsi resursa minerală care le asigură supraviețuirea, denumită The Spice. Pe lângă Arrakis, în universul lui Herbert putem vedea și Caladan, planeta pe care Familia Atreides trăiește înainte de evenimentele din Dune, unde oamenii se ocupă de culturile de orez, de pescuit și de producția de vinuri, alături de Giedi Prime, casa Familiei Harkonnen.

Dacă ne mutăm asupra universului Transformers, planeta Cybertron (care ne poate aminti de Coruscant sau de Krypton-ul prezentat în Man of Steel, din 2013) este lumea mecanică și tehnologizată unde roboții trăiau înainte de războiul civil care i-a adus pe Terra, existând și adaptări în care ea reprezintă corpul creatorului mașinăriilor, Primus.

Alte puncte de referință pot fi și Acheron (LV-426), planeta pe care trăiește creatura din Alien (1979), Caprica, locul celor 12 colonii Kobol din Battlestar Galactica, descris ca având o climă perfectă, unde tehnologia și natura trăiesc în armonie, Gallifrey, aflată în constelația Kasterborous (casa lui Doctor Who), unde orașele sunt acoperite de construcții uriașe din sticlă, Ego (Guardians of the Galaxy Vol. 2), care ia forma unei entități puternice, ce poate gândi pe cont propriu, Oa, sediul celor din Green Lantern Corps (pe care îl vedem în filmul din 2011), Helion Prime, planeta aflată, în sistemul ei solar, cel mai aproape de Soare, din seria Riddick (cu Vin Diesel în rol principal), Mül, lumea aproape magică prezentată în Valerian And The City Of A Thousand Planets (2017), Magrathea (The Hitchhiker’s Guide To The Galaxy), populată de ingineri spațiali care au tehnologia necesară pentru a crea noi planete personalizate, de lux (precum Terra 2.0) și Solaris (o altă producție semnată de James Cameron, adaptată după romanul scriitorului polonez Stanisław Lem), planeta acoperită de un singur ocean (asemănător cu cel existent în Miller’s Planet, din Interstellar-ul lui Christopher Nolan), care afecta mintea personajelor prin reprezentarea traumelor lor psihologice (fiind metafora perfectă pentru călătoria omului în spațiul interior).

Pe lângă producțiile cinematografice, atunci când ne gândim la universul Pop culture, ne pot veni în minte și locuri construite pentru anumite spații de gaming. În anul 2006, primul joc din seria Gears of War a introdus jucătorilor Sera o planetă asemănătoare Pământului, unde umanitatea (reprezentată prin soldatul Marcus Fenix) are misiunea de a se lupta cu entități reptiliene subterane (venite din centrul planetei, numit The Hollow), jocul oferind, pe lângă elementul de acțiune, și istoria locului marcat de conflict.

Mai departe, în seria Ratchet & Clank, care are în centrul său aventurile lui Ratchet (o felină cu inteligență și trăsături umane) prin univers, creatorii au ales să construiască o serie de planete inedite, precum Kerwan (un nou Naboo, unde vedem și tehnologia specifică planetei Cybertron), care deschide jocul și oferă protagonistului misiunea sa, Veldin (unde se află casa eroului, fiind și locul în care el l-a întâlnit pe robotul Clank) sau Marcadia (centrul lumii politice din galaxia jocului, Solana).

O altă planetă importantă din universul de gaming este și Requiem (Halo 4), unde putem descoperi, cu ajutorul perspectivei first-person narration (totul este văzut prin ochii personajului), o serie de peisaje încântătoare, scopul dezvoltatorilor fiind acela de a oferi jucătorilor posibilitatea de a explora noua lume imaginată. Apoi, deși nu la fel de complexă precum cele menționate anterior, Popstar (planeta fermecătoare, în formă de stea, unde trăiește personajul Kirby) este extrem de importantă pentru tinerii jucători, amintind de grafica și frumusețea universului Super Mario Bros.

Nu putem uita nici de Tuchanka (Mass Effect), o planetă distopică, caracterizată prin temperaturi mult prea ridicate, cratere vulcanice, substanțe radioactive și virusuri mortale (cauzate de un război nuclear, care a distrus majoritatea populației), Zebes (Metroid), unde personajele se pot deplasa printr-o rețea de caverne și labirinturi subterane care duc spre centrul planetei, Mira (Xenoblade Chronicles), formată din 5 continente înconjurate de un singur ocean, și Gaia (Final Fantasy VII), o planetă care poate aminti de peisajele din The Legend of Zelda.

Fie că vorbim despre producții cinematografice sau jocuri video, pe lângă elementul de escapism (important mai ales atunci când intrăm în contact cu spații imersive, unde jucătorul caută libertate), fiecare planetă imaginată în universul Pop culture ne poate spune câte ceva despre problemele cu care se confruntă propria noastră lume, produsele culturale reprezentând, de cele mai multe ori, imagini mai mult sau mai puțin distorsionate ale realității.