Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 11/07/2022
Muzică Viața Orașului

Cool Down: noua piesă cu iz de vacanță de la Moonlight Breakfast

Laura Cozmîncă De Laura Cozmîncă
Comentarii Cool Down: noua piesă cu iz de vacanță de la Moonlight Breakfast Share Cool Down: noua piesă cu iz de vacanță de la Moonlight Breakfast
Moonlight Breakfast


Moonlight Breakfast este un duo românesc stabilit în Austria de câțiva ani. Cristina și Bazooka sunt parteneri de viață și de scenă de mai bine de un deceniu, iar muzica lor este un mix urban sofisticat de Dream Pop, Cosmic Disco, Electro, Beat, Jazz și Swing. Cel mai recent album, Affection, i-a adus în TOP 100 iTunes și Amazon Pop Charts din SUA, în SHAZAM US Charts, cu mai multe single-uri nr.1 pe Hype Machine.

După succesul pe care l-au avut cu hit-ul Summer, cei doi se pregătesc din nou să cucerească topurile cu piesa nou lansată, Cool Down. Titlul vorbește de la sine, iar piesa este cu siguranță o coloană sonoră perfectă pentru zilele și nopțile de vară. Ritmul său energic ce împrumută o ușoară nostalgie a anilor ’80 și vocea jucăușă a Cristinei constituie un cocktail perfect. „Înghețată picurând“, „un pahar de limonadă plin de gheață”, „scufundându-mi picioarele în oceanul albastru” și „răsărit de soare pe plajă” sunt doar câteva dintre imaginile pline de culoare și cu iz vacanță pe care le pictează această melodie.

Nu ne-am pus niciodată problema ce ar putea să prindă și nu avem nici cea mai vagă idee dacă va avea suces sau nu.

Care-i povestea noului single?

Noi suntem doi oameni care iubesc vara și vremea asta, chiar dacă e greu câteodată la 35 de grade. Probabil că are mare legătură cu lumina pentru că iarna ne afectează foarte tare, când este ziua foarte scurtă şi lumina aşa tristă.
Așa că este perfect logic că vrem să celebrăm acest sentiment prin piesele noastre. De asta încercăm să facem de fiecare dată un album nou sau o piesă care să fie exact ce trebuie pentru vară.
Cool Down este exact stilul ăla de muzică perfect pentru mers cu maşina la plajă, vântul îţi bate prin păr, bei nişte limonadă cu gheaţă…este exact starea asta ne dorim s-o transmitem.

Atunci când facem o piesă nouă, ne vine totul foarte natural. Nu am pus niciodată problema ce ar putea să prindă și nu avem nici cea mai vagă idee dacă va avea suces sau nu. Probabil că sunt şi artişti care au abilitatea asta de a prezice ce o să fie foarte popular, dar noi nu putem face asta şi doar nu bucurăm foarte mult că mai există oameni care apreciază aceleaşi lucruri ca noi. Un exemplu este piesa „No More”. Am zis că o facem aşa pentru noi, că e foarte drăguţă, dar uite că e fost cea mai apreciată
Când am început să cântăm, mă gândeam că dacă o să fac pe cineva să asculte muzica noastră aşa obsesiv cum ascult eu muzică, atunci înseamnă că am reuşit, că ne-am îndeplinit misiunea.

Preferăm să facem doar ce simţim noi că trebuie să facem, iar muzica noastră a evoluat mult în acest sens.

În timpul concertului de la Jazz City Iași ai spus despre o piesa asta că “este foarte serioasă, unlike us”. Cum sunteţi voi de fapt?

Nişte neserioşi, adică nu ne luăm aşa de mult în serios, suntem easy going. Ne place să ne distrăm şi facem muzică sau cântăm pe scenă în primul rând pentru că ne place nouă foarte mult. De la asta am început şi încercăm să continuăm aşa, de asta am şi rămas artişti independenţi. Preferăm să facem doar ce simţim noi că trebuie să facem, iar muzica noastră a evoluat mult în acest sens. Acum 11 ani ascultam şi navigam printre mai multe stiluri, dar acum se simte cumva că ne-am schimbat în funcţie de stările pe care le avem.
Dacă la început era mai mult electroswing, acum avem destul de multe influenţe din anii `80. Se observă că asta a intrat şi în mainstream destul de mult.

Dar în general este foarte dificil să spunem ce stil de muzică facem, niciodată nu ştiu cum să răspund la întrebarea asta. E un mix de multe influenţe, mai ales că Bazooka are experienţa faptului că a cântat în foarte multe trupe. La un moment dat cânta în 12 trupe simultan, deci probabil asta se traduce şi în producţie.

 

Jazz City Iași
sursă foto: Facebook JazzCity

Apropo de mainstream, într-un interviu mai vechi spuneaţi că nu depindeţi de televizor pentru a difuza muzica preferată. Care e relaţia voastră cu media mainstream şi cum vă promovaţi mai bine?

Pe lângă platformele de Social Media, în momentul în care avem un release nou, probabil cea mai la îndemână modalitate este prin instrumentele online: spotify, youtube, toate chestiile astea și, evident, radio promotion. Nu neapărat worldwide, dar sunt câteva teritorii pe care pe care suntem difuzaţi şi pe radio: în Germania, Austria, Elveţia, România. Dar în rest nu prea suntem prezenţi aşa în media mainstream.

Primul radio station la care am apărut şi am fost difuzaţi a fost Radio Guerilla, acum vreo 11 ani. Piesa noastră ajunsese la ei înainte ca noi să avem un nume de trupă, aşa că a trebuit să-l găsim foarte rapid pentru că voiau să facă premiera. Până la urmă am zis Moonlight Breakfast pentru că băiețelul nostru avea doi ani şi jumătate, iar noi trebuia să facem muzică după ce adormea el. Am zis Moonlight…Breakfast….adică noi ne începeam ziua de muncă abia noaptea. Cumva asta a fost.

Moonlight Breakfast Cool D

Oamenii vin la un spectacol să asculte muzică şi să se simtă bine și e foarte frumos să reuşeşti chiar să fii prezent acolo şi să simţi energia care vine dinspre public

Deci, practic, acesta a fost începutul vostru ca trupă?

Acum pot spune că muzica pe care o facem este de fapt o consecinţă a tuturor lucrurilor care ne-au plăcut până în momentul în care ne-am apucat să facem asta. Mi se pare foarte greu să spun care a fost momentul zero, dar începutul nostru are o poveste foarte frumoasă. Înainte de premiera primei piese a fost foarte amuzant că Bogdan Şerban, prezentatorul emisiunii de la radio, ne spunea că ne-a căutat pe internet şi nu găsea decât ceva oferte hoteliere. Nu aveam atunci nici facebook, nici instagram, nimic.

După ce s-a întâmplat chestia asta şi a intrat piesa noastră pe Radio, la câteva luni după, ni sa propus să cântăm în deschiderea concertului celor de la Jamiroquai. Evident am zis DA pentru că oricum am fi mers la concert. Au fost 35 mii de oameni, am avut cele mai mari emoţii din lume, chiar mi-a fost rău fizic. Între probele de sunet şi concert efectiv nu am putut să mă ridic din cauza stresului şi tot îi spuneam soţului meu că probabil ne-am grăbit şi mai bine să le spunem că nu se poate. Până la urmă ne-am urcat pe scenă şi a fost foarte amuzant că am fost nevoiţi să începem prima piesă de trei ori pentru că nu era pornită monitorizarea. Dar deja se întâmplase ce era mai rău, ce putea să se mai întâmple în continuare, nu? Apoi m-am mai relaxat puţin şi chiar am spus că îmi pare rău, nu sunt obişnuită cu scena.

Dar momentul care mi-a dat cel mai mult curaj a fost când un spectator din faţă a strigat <<obişnuieşte-te!>>. A spus-o foarte supportive, a fost foarte de treabă. Chiar m-a ajutat foarte mult, mi-am dat seama că nu e logic să am atât de mari emoţii.
Oamenii vin la un spectacol să asculte muzică şi să se simtă bine și e foarte frumos să reuşeşti chiar să fii prezent acolo şi să simţi energia care vine dinspre public.

 

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută