Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 30/03/2022
Muzică

“Standing in the dark with ORKID” | Interviu cu VLAD ILICEVICI

Hefe De Hefe
Comentarii “Standing in the dark with ORKID” | Interviu cu VLAD ILICEVICI Share “Standing in the dark with ORKID” | Interviu cu VLAD ILICEVICI


Vlad Ilicevici este membru fondator al trupei Orkid, o trupă pe care unii dintre voi, dacă încă nu o ştiu (dar sunt dornici de a descoperi muzică bună), vor face cunoştinţă odată chiar cu apariţia acestui nou album, ”In the Light We Are Safe”. Despre noile piese , despre colaborările cu Adrian Despot şi Andrei Robin Proca, despre ce muzică au în playlist-uri şi despre ce îi inspiră pe ei în 2022 puteţi citi în interviul de mai jos realizat cu Vlad Ilicevici cu ocazia lansării acestui nou disc.

“Standing in the dark with ORKID” | Interviu cu VLAD ILICEVICI

Salutare! Pentru început spune-mi te rog pentru cititorii “Zile şi Nopţi” o scurtă istorie Orkid .Care ar fi cele mai importante momente din cariera voastră de până acum?

Salut. Eu și Radu Pop (pe atunci și el la chitară și voce) am început să cântăm împreună în vara lui 2015. După diverse încercări și componențe diverse, în primele zile ale lui 2016, rămânând doar noi doi într-o sală de repetiții, Radu a zis: ‘Băi, eu am vrut dintotdeauna să dau în tobe, hai să-ncercăm așa’. După câteva luni urma primul nostru concert ca Orkid, cu Andrei Tănase la bass, pe 29 mai 2016. După alte câteva luni apărea și primul nostru album, “Standing Still in the Dark”, produs și înregistrat de Andrei Robin Proca (Robin and the Backstabbers), prietenul meu din facultate. “SSTID” a fost urmat de single-ul “Beasts Apart” în decembrie 2017, apoi de EP-ul (soundtrack) “Suruaika” în aprilie 2018. La sfârșitul lui 2018, cu single-ul “Daily Extinction”  începeam colaborarea cu Adrian Despot ca producător, la VdV Music Studio. În martie 2020, apare EP-ul “Deraiat”, primul nostru material în limba română și produsul care consolidează relația pe care o avem cu Adrian Despot, Sorin Pupe Tănase și VdV Music Studio, cu care zicem noi că ne-am găsit mood-ul și sound-ul ideal în această formulă de studio. Tot cu ei, am lansat al 4-lea material discografic pe 26 martie 2022, albumul “In the Light We Are Safe”. În acești aproape 7 ani am colaborat cu muzicieni și oameni cât se poate de mișto, printre care bassistul George Frătica, care a fost cu noi aproape 5 ani, prietenul nostru creator de instrumente bizare Alexandru Donny Andone și mulți alții. Ne bucurăm că acum îl avem alături de noi la bass pe Mihnea Dumitrescu, cu care lucrurile s-au legat atât de frumos și rapid încât suntem convinși că va rămâne cu noi forever.

“Standing in the dark with ORKID” | Interviu cu VLAD ILICEVICI

Cum crezi că a evoluat trupa de la debutul “Standing still in the dark“, trecând prin EP-urile “Suruaika” şi “Deraiat “, şi ajungând la “In the Light We Are Safe”? Ce aţi adăugat ? Ce aţi dat la o parte?

E foarte mișto că întrebi asta pentru că noul nostru album “In the Light We Are Safe” este o continuare a primului album “Standing Still in the Dark”, planificată cumva la scurt timp după ce am scos “SSTID”, însă care a trecut printr-un proces foarte lung înainte să ajungă în forma finală. Noi zicem că suntem într-o continuă schimbare, așa cum e și muzica pe care o ascultăm și oamenii cu care colaborăm. Piesele au la bază povești și senzații ultra-personale, adunate în cei câtiva zeci de ani de existență a fiecăruia dintre noi, însă felul în care ies în lumea sonoră e într-o eternă schimbare. Suntem foarte atașați în continuare de muzicile care ne-au format de la Nick Cave/Bad Seeds/Grinderman, Clash, Pixies și Sonic Youth, la Slowdive, Godspeed You Black Emperor, A Silver Mt Zion, ș.a.m.d. Însă apar lucruri noi și senzaționale: Idles (pe care eu unul îi ador), Black Midi, Black Country New Road, Tropical Fuckstorm, Fontaines DC și o grămadă de jazz experimental armonic și foarte puternic și expresiv – Tonbruket, Rymden, ADHD, Portico Quartet, ca să nu mai zic că pe mine unul mă atrage și influențează foarte mult zona metal, mai ales doom/black și blackgaze. Asta strict din punct de vedere al muzicii pe care o ascultăm și ne inspiră. Tematic suntem nu doar influențați ci năuciți și bulversați de tot ce se întâmplă în lume în ultimii ani. Și nu vorbesc doar de pandemii și războaie, ci poate mai ales de niște schimbări radicale în paradigma existenței umane – de la accesul incredibil de rapid și omnipotent la informație (adevarată sau falsă, valoroasă sau nu), la felul în care, contrar atitudinilor declarative și motivate de trendul politico-social, nu reușim să fim mai toleranți unii cu alții. Nu în ultimul rând  am trecut prin numeroase componențe ale trupei, cred că maxim am fost 6 sau 7 pe scenă. Acum am rămas din nou 3. Și asta aduce schimbări reale în sound și abordare. Însă, până la urmă, nucleul a fost întotdeauna ăsta. Eu unul sunt convins că suntem – tehnic, muzical, motivațional și tematic vorbind – mult peste ce eram acum 5-6 ani. Muncim mult și din ce în ce mai mult și asta se vede și se simte, măcar din perspectiva noastră extrem de subiectivă. Apoi, pe parcursul anilor, am devenit cumva mai agresivi și mai zgomotoși atât sonor cât și ca mesaj. Sau cel puțin așa mi se pare mie.

“Standing in the dark with ORKID” | Interviu cu VLAD ILICEVICI

Ce vă inspiră să scrieţi o muzică care nu prea are rădăcini pe meleagurile noastre?

După cum am spus la punctul anterior, în primul rând ascultăm multă multă muzică. Nouă, veche, de la noi și mai ales din afara țării noastre. Suntem într-o eternă căutare de sunete noi, de texturi și mooduri noi, de instrumente noi și feluri în care le putem folosi. Radu e din ce în ce mai mult cu synth-urile în brațe. Mihnea e în primul rând chitarist și următoarele piese o să pornească de la niște partituri foarte mișto ale lui dar, totodată, este un bassist cât se poate de abil și foarte particular. Eu îmi petrec o mare parte din timp cu un număr din ce în ce mai îngrijorător de mare de chitare, ampuri, pedale și alte instrumente conexe. E cu siguranță ce îmi place să fac cel mai mult (pe locul doi fiind scrisul) și ce am vrut să fac dintotdeauna. Apoi, din punct de vedere conceptual, în afară de lucrurile cât se poate de personale pe care le urlăm în piese, toată tematica socială a incluziunii, toleranței, acceptării, egalității între rase, sexe, genuri și alte particularități este cu siguranță o treabă cât se poate de importantă și motivantă pentru noi, deși probabil nu avem versuri cât se poate de explicite despre asta. Nu ne propunem să fim în niciun fel teziști sau să schimbăm părerile altora (radicale sau nu), doar încercăm să  exprimăm într-un mod cât mai particular și distinct ce ne interesează și mișcă pe noi,

Dacă ar fi să puteţi pune muzica voastră ca şi coloană sonoră a unui film , care credeţi că ar fi cel mai reprezentativ film pentru ceea ce faceţi ?

Wow, cea mai cool și mai grea întrebare. Poate “Let the Right One In” (Thomas Alfredson, 2008). Sau “Noi Albinoi” (Dagur Kari, 2003) sau poate “Wind River” (Taylor Sheridan, 2017) – dacă nu ar avea muzica (și parțial scenariul) lui Nick Cave.

“Standing in the dark with ORKID” | Interviu cu VLAD ILICEVICI

“ITLWAS” s-a lansat pe 26 martie. Ce trebuie lumea să ştie despre el? Ce aţi vrea să se ştie?

E un album la care am lucrat vreo 4-5 ani, l-am tras/mixat masterizat în vreo 2 și apoi lansat pe parcursul a 6 luni… 6 single-uri, unul câte unul :). “ITLWAS” cuprinde 12 piese în registre și stiluri foarte diferite, de la indie și shoegaze, la punk, post-metal și chiar black-gaze. Totodată, una dintre piese este o colaborare cu un prieten bun al nostru, care s-a mutat acum  mulți ani în New York, Florin Draica (aka Depth Charge), și cu care am avut ocazia să lucrăm în vara asta la noi în studio.

“Standing in the dark with ORKID” | Interviu cu VLAD ILICEVICI

Care este piesa ta preferată de la Orkid? Piesa pe care ai recomanda-o cuiva de la Godspeed You! Black emperor, spunându-i: “Uite! Asta este trupa mea!“.

Wow, alta super-cool și grea. În primul rând mie unul îmi place întotdeauna ultima piesă scoasă. Dar parcă în mod particular pentru cineva de la GY!BE aș zice “Mourning Dance” de pe “Suruaika”. Sau “Stargaze” de pe “SSTID”. Sau “Up North” de pe “ITLWAS”. Sau “Cad” de pe “Deraiat”. Greu, ți-am zis. Dar mulțumesc maxim 🙂 Cheers!

Interviu de HEFE

Credit foto: COSMIN TIŢA

Galerie imagini

Share

Share on facebook
Share on whatsapp
Share on linkedin
Share on twitter
Share on email

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Esențiale

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.