Mare i-a fost surpriza unui brașovean care a cumpărat o casă în Săcele când în beciul prăfuit al acesteia. „Se pare că înainte aici a fost un magazin, iar în beciul casei am găsit foarte multe lucriri vechi. Unele le-am stricat pentru că nu mi-am dat seama cât de valoriase sunt”, povestește Nicu Coman.
A găsit peste 50 de sticle de bere Czell, prima fabrică de bere a Brașovului. A început să le vândă pe internet și a găsit colecționari interesați în toată țara. „Din Timișoara, din Sebeș, din Brașov… Cumpără câte două – trei, patru maxim”, spune brașoveanul. „Am avut două reclame interbelice, care le-a cumpărat cineva din Timișoara, și încă o reclamă cu chibrituri. După ce am dat unul dintre semne, referitoare la vânzarea de bputuri spirtoase în acel magazin, l-am vândut cu 400 de lei și ceva, am văzut că semnul era din nou scos la vânzare cu 1.000 de lei”.
Afacere fondată în 1855
Culturi de cartofi la insistentele lui Czell
Pentru ca avea fabrica de spirt la Cristian, Friederich Czell a depus intense eforturi pentru introducerea culturii cartofului in regiunea Brasovului. Pe atunci, in zona, cultura cartofului era foarte putin cunoscuta. In jurul anului 1892, -Czell si Fiii- achizitioneaza fabricile de spirt din Darste si Sibiu. Firma facea si un intens comert cu vinuri, avand pivnite mari si vii proprii la Medias. -Czell si Fiii- avea ferme agricole si zootehnice in Brasov si Sibiu intinse pe zeci de hectare. Principala preocupare a acestor firme era ingrasarea bovinelor din care se livrau la export pana la 8.000 de capete de vita.
Fabrica de bere de la Darste
In anul 1892 -Czell si Fiii- construiesc langa fabrica de spirt de la Darste si una de bere, cu o capacitate de 14.000 hl, avand doar 40 de muncitori. Afacerea s-a dezvoltat bine, astfel ca in 1922 fabrica de bere avea 130 de lucratori si producea 40.000 hl/an si pana la 90 de vagoane de malt. Inaintea primului razboi mondial, -Czell si Fiii- mai avea fabrici de bere la Brasov, Feldioara, Miercurea Ciuc, Cluj, Timis si Oravita. La inceputuri, berea de la fabrica de bere -Czell- se livra in butoaie de lemn de stejar prin depozitul fabricii sau prin depozitul comercial de pe strada Lunga. Pentru clientii mai indepartati, livrarea se facea prin CFR. In interiorul fabricii exista o linie de garare, iar vagoanele erau manevrate cu boii din proprietatea firmei. Berea imbuteliata in sticle cu dopuri de portelan se livra in lazi necompartimentate, 15 sticle se asezau normal, iar noua cu gura in jos.
Efectele razboaielor
Primul razboi mondial, dezastruos pentru zona Brasovului, a produs pagube insemnate si firmei -Czell si Fiii-. Din cauza incendiilor au fost distruse fabrica de spirt din Cristian si fabrica de bere din Darste. Sute de bovine au fost furate, iar pivnitele cu vinuri au fost jefuite si golite. Paguba inregistrata de firma a fost de 23 milioane de coroane austriece. Fabrica de bere a fost reconstruita in 1918. Dupa razboi, in anul 1923, neintelegerile dintre actionari au dus la divizarea firmei. In proprietatea familiei Czell au ramas fabricile de bere de la Darste, Miercurea Ciuc si Timisoara, mina Concordia, fermele si fabrica de lichior de la Brasov.
Deportati in URSS
Productia de bere a continuat sa creasca la Darste chiar si in timpul celui de-al doilea razboi mondial, in 1941 ajungand pana la 108.000 hl/an. Imediat dupa venirea comunistilor la conducerea Romaniei, in 1948, fabrica a fost nationalizata. Familia Czell impreuna cu mai multi brasoveni de origine germana au fost acuzati de colaborationism cu nazistii si deportati in URSS. Dupa mai multi ani de lagar s-au intors in tara. Cativa au reusit sa ajunga in Germania. In perioada comunista, fabrica si-a marit de cateva ori productia si a trecut prin mai multe etape de retehnologizare.
Privatizata prin MEBO
In 1995, fabrica s-a privatizat prin metoda MEBO. De la 40 de angajati cati avea la infiintare, -Aurora- are acum 580 de salariati. Fabrica acopera 5,5% din piata consumatorilor de bere. A fost premiata in Topul National al Firmelor. S-a clasat pe locul opt in tara la categoria celor mai profitabile societati privatizate. E fruntasa in topul judetean al firmelor. Productia zilnica de bere atinge 500.000 de sticle si 2.000 de butoaie a cate 50 de litri.
Nepotul din Munchen
Hans Friederich Czell, unicul descendent pe linie directa al lui Eugen Czell, traieste acum in Munchen. Hans este fiul juristului Rudolf Czell si nepotul celebrului afacerist brasovean, iar după revoluție acesta a solicitat retrocedarea fabricii. „Bunurile respective au facut obiectul nationalizarii, consecinta a schimburilor politice survenite in Romania, in perioada 1944-1947. Astfel, tatal meu, in urma unui denunt, a fost acuzat de incalcarea Legii 312/1945, pentru urmarirea celor vinovati de dezastrul tarii si crime de razboi. Desi in 1946 s-a adoptat masura scoaterii de sub urmarirea penala, eu impreuna cu intreaga familie am fost deportati in afara Romaniei. Am fost deposedati de proprietati, bunuri mobile si imobile, a caror restituire o solicit prin prezenta”, se arata in notificarea mostenitorului.
Text preluat din Biz Brasov
