Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 28/01/2021
Artă & Cultură

Comunicat al membrilor grupului de lucru pentru elaborarea unei scheme de ajutor pentru sectorul cultural

Redacția Online Zile și Nopți De Redacția Online Zile și Nopți
Comentarii Comunicat al membrilor grupului de lucru pentru elaborarea unei scheme de ajutor pentru sectorul cultural Share Comunicat al membrilor grupului de lucru pentru elaborarea unei scheme de ajutor pentru sectorul cultural


După aproape un an de restricții, luni de discuții, promisiuni și amânări din partea autorităților, reprezentanții industriei de spectacole din România – artiști, tehnicieni, lucrători în domeniul artistic și reprezentanți ai companiilor de scenotehnică – au organizat joi, 28 ianuarie, o conferință de presă în care să arate lipsa de transparență și lipsa de asumare a unor decizii cu privire la un ajutor de stat menit să sprijine tot sectorul cultural, din partea Guvernului, prin Ministerul Culturii.

Participanți: Asociația MUZE – Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans, ALIS – Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolului, Patronatul Producătorilor, Organizatorilor de Spectacole și Impresarilor Artistici din România, reprezentanți ai firmelor de scenotehnică, reprezentanți ai managerilor și organizatorilor de spectacole, artiști – Marius Manole, Tudor Chirilă, Dan Byron, Doru Trăscău.

Redam mai jos integral comunicatul emis de catre participantii la conferinta, membri al grupului de lucru pentru elaborarea unei scheme de ajutor pentru sectorul cultural:

Capitolul 1

În noiembrie, Ministerul Culturii a comunicat lansarea unei scheme de ajutor de stat care viza întreg sectorul cultural. La scurt timp după acest anunț, diverse organizații ale lucrătorilor din sectorul cultural, cât și artiști, producători sau manageri culturali au protestat în mod public, constatând că schema respectivă era destinată doar organizatorilor de concerte sau operatorilor culturali pe bilete și librăriilor și în niciun caz artiștilor, lucrătorilor sau companiilor din sectorul cultural.

Schema presupunea (și încă presupune) finanțare pentru proiecte culturale viitoare. Se acredita ideea că aceste proiecte culturale aveau să angajeze sectorul cultural prin colaborări pe respectivele proiecte. Adică sectorul cultural era finanțat în viitor și pe cale de consecință la discreția fiecărui operator cultural în parte, nu după vreun criteriu limpede.

Protestele care au urmat anunțului au pus în discuție trei idei:
1. Un ajutor de stat pentru tot sectorul cultural trebuia să se întâmple imediat și să fie prioritar .

2. Este imposibil ca schema lansată de Minister să acopere în mod reprezentativ nevoile întregului sector pentru că destinatarii nu pot fi repartizați echitabil respectivelor proiecte.

3. Ajutorul de stat nu trebuie acordat prin intermediari, ci fiecărei categorii în parte după modele deja existente în Franța, Germania etc.

De asemenea, lumea era indignată pentru că Ministerul nu părea să aibă ca prioritate de ajutor artiștii din toate domeniile ca element central al produsului cultural și în subsidiar lucrătorii din industria culturală ca suport al aceluiași produs cultural.

Capitolul 2

Fiind perioadă de campanie electorală lucrurile s-au mișcat repede și s-a constituit un grup de lucru din reprezentanți ai tuturor categoriilor de artiști, lucrători și companii din sectorul cultural. Scopul era modificarea schemei de ajutor anunțate sau crearea unei scheme paralele de care diversele categorii ale sectorului cultural să beneficieze în mod direct.

O lună de zile s-a lucrat pe categorii, au existat consultări coordonate de Ministerul Culturii și un reprezentant al vicepremierului Raluca Turcan (Andra Diaconescu). S-au identificat categoriile de persoane fizice și juridice care nu beneficiaseră de nicio formă de ajutor lansate de Guvern până atunci. S-au făcut sugestii de finanțare conforme cu nevoile sau obligațiile fiscale ale fiecărei categorii. Propunerile au fost adunate de reprezentanții Ministerului (Lorena Enea și Alexandra Bogdan) urmând ca ele să se transforme într-un document coerent care să fie înaintat Ministerului Finanțelor și Ministerului Economiei. Grupul de lucru și-a încheiat activitatea așteptând forma finală a tuturor propunerilor și sugestiilor adunate.

Capitolul 3

După mai bine de o lună de așteptare, pe grupul de lucru încă funcțional au început să apară întrebări care s-au lovit de tăcerea reprezentanților Ministerului. Membrii grupului doreau să vadă documentul rezultat din consultări și doreau să știe dacă el plecase către Finanțe și Economie, mai ales că la ora acestor întrebări România avea Guvern funcțional.

Răspunsurile au fost evazive sau au întârziat să apară generând frustrare și indignare între participanți.

Totuși, în urma presiunilor, grupul de lucru a aflat că propunerile nu au fost centralizate și nici trimise la ministerele respective, deși încă din luna decembrie a fost comunicat faptul ca aceste propuneri au fost înaintate către consultare. Ministerul Culturii nu a făcut nimic din ceea ce a comunicat pe grup că a făcut, reprezentanții lui mințind cu privire la acțiunile întreprinse, Ei nu au trimis nimic către ministere, lucru confirmat de o vizită a trei participanți din grupul de lucru la Ministerul Economiei.

În schimb, Ministerul Culturii a decis susținerea schemei inițiale de ajutor, acea schemă care a dus la protestele tuturor entităților din sectorul cultural, schemă care nu oferă ajutorul imediat, direct și echitabil celor afectați de închiderea sectorului cultural. După ce se ajunsese în grupul de lucru la concluzia că această schemă de ajutor nu era destinată ajutorării artiștilor, lucrătorilor și firmelor suport din sectorul cultural si că aceasta trebuie să vină împreună cu o schemă de ajutor direct, Ministerul Culturii a abandonat toate aceste entități afectate și a decis, din nou, să ajute organizatorii de spectacole, declarând această schemă ca o schemă de ajutor pentru tot sectorul. Ajutorul acordat artiștilor și firmelor suport din industria spectacolelor nu este de competența Ministerului Culturii, au declarat reprezentanții Ministerului care au comunicat că “problemele” țin de finanțe și economie, lucru subliniat și de domnul ministru Bogdan Gheorghiu. Acesta a declarat într-o conferința de presă dedicată Zilei Culturii Naționale, că misiunea Ministerului dumnealui s-a încheiat odată cu elaborarea schemei de ajutor pentru proiecte viitoare.

O parte din membrii grupului de lucru au redactat o scrisoare către prim-ministrul Cîțu, Ministrul de Finanțe Nazare și Ministrul Economiei Năsui solicitând rezolvarea problemei ajutorului de stat pentru unul dintre cele mai lovite sectoare prin măsurile luate pentru combaterea pandemiei – sectorul cultural, în condițiile în care Ministerul Culturii își declina responsabilitatea reprezentării acestui sector. Alți membri ai grupului de lucru au trimis numeroase solicitări către funcționari din cadrul Ministerului Culturii, prin care au solicitat minutele oficiale ale dezbaterilor în grupul de lucru, pe care, însă, nu le-au primit. A fost emisă chiar și o scrisoare către Președinte și Ministerul Culturii, susținută de peste 3000 de semnatari, prin care au fost propuse numeroase măsuri ce ar fi condus la o schemă de ajutor de stat mai echitabilă..

Solicitările noastre

La momentul acestei conferințe de presă situația stă în felul următor: ni s-a comunicat că schema inițială, aceea a proiectelor viitoare, finanțată din bani europeni și cofinanțată de stat care a generat protestele masive din noiembrie în urma cărora s-a înființat grupul de lucru, merge înainte.

Ministerul Finanțelor a pasat responsabilitatea ajutorului pentru sectorul cultural în curtea Ministerului Culturii printr-un răspuns la scrisoarea noastră.

La acest moment nu există nicio formă de schemă de ajutor pentru sectorul cultural pe agenda Guvernului în afară de schema destinată proiectelor viitoare, schemă pusă în dezbatere publică și contestată încă din luna noiembrie, ea fiind destinată sprijinirii întregului sector, fiind o schemă de relansare a sectorului cultural, nicidecum o schemă de sprijin financiar urgent menit să compenseze pierderile cauzate de interdicțiile de funcționare a operatorilor din acest sector. 

În ultima săptămână asistăm la o campanie de PR prin care Ministerul Culturii încearcă să cosmetizeze eșecul unui ajutor de stat pentru toți cei afectați de închiderea sectorului. Este prezentată triumfalist această schemă de ajutor ca fiind rezolvarea problemelor tuturor celor afectați. Informațiile sunt deformate sau uneori false. Ministrul declară că după 15 runde de negocieri a fost finalizată schema de ajutor. Adevărul este că cele 15 runde de negocieri au fost aruncate la gunoi de Ministerul Culturii din moment ce din toate concluziile grupului de lucru nici una nu se regăsește într-un plan al Ministerului, în schimb reprezentanții Ministerului au decis să meargă mai departe cu schema de ajutor inițială, cea care a dus la proteste și ulterior la formarea grupului de lucru.

Miercuri, Ministrul Culturii a declarat că tergiversarea măsurilor s-a datorat artiștilor, care și-au arătat nemulțumirile, oricâtă flexibilitate a arătat Ministerul. Este o minciună aruncată în această campanie de PR. Ministerul nu a arătat nici o flexibilitate, drept dovadă că a publicat schema în forma inițială, care a fost puternic contestată în noiembrie. Da, e normal să existe nemulțumiri, de asta se poartă negocieri, forma de ajutor propusă nu ajută artiștii, de asta a și fost creat grupul de lucru. În grupul de lucru nu s-a tergiversat nici o consultare, ședințele s-au ținut zilnic. Cei care au tergiversat sunt reprezentanții Ministerului Culturii care după finalizarea propunerilor nu au făcut nimic timp de 1 lună, perioada în care ne-au dus cu vorba, spunând că au trimis propunerile la Ministerul Finanțelor și la Ministerul Economiei.

În nota de fundamentare a acestei scheme de așa zis ajutor, Ministerul Culturii susține că “Având în vedere constrângerile bugetare existente, ajutorul financiar poate fi acordat direct doar operatorilor culturali aflați pe ultimul nivel al ecosistemului cultural, cei care prin natura activității lor livrează produsul cultural direct către public”, adică organizatorului de spectacol. Ministerul Culturii ar trebui să știe că cel care livrează produsul cultural direct către public este artistul, nu organizatorul. Iar faptul că schema finanțează organizatorii de spectacole este exact esența problemei. În repartizarea așa-zisului ajutor, Ministerul introduce un intermediar privat care va angaja și va plăti artiști, lucrători și firme după bunul plac. Mai mult, organizatorii vor primi aceste finanțări în urma evaluării unor proiecte de către o comisie, deci și această verigă va fi finanțată selectiv. De aceea noi considerăm că singura varianta de ajutor a acestui sector este plata unor compensații directe, imediate și echitabile, nu folosirea ca intermediar a unor entități private. Este ca și cum Ministerul Culturii s-ar fi privatizat. De asemenea nu poate fi considerat un ajutor o plată pentru niște servicii prestate.

Însăși obiectivitatea Ministerului Culturii în evaluarea modului în care să se realizeze acest ajutor este pusă la îndoială de calitatea celui care a elaborat schema propusă, domnul Bogdan Trâmbaciu, care pe lângă funcția de director în Minister, este și organizator de festivaluri, de aici și direcționarea acestor ajutoare către organizatori și nu către toți actorii din sectorul cultural.

Rolul acestei conferințe de presă este să aducă la cunoștința opiniei publice situația de fapt și să ceară Guvernului să rezolve de urgență problema unui ajutor de stat pentru sectorul cultural ținând cont de propunerile și sugestiile grupului de lucru care s-au cristalizat pe parcursul unei luni de consultări.

Încă așteptăm de la Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, o poziție clară în ceea ce privește solicitările noastre în condițiile în care nici el, nici directorul Unității de Management al Proiectului, domnul Bogdan Trâmbaciu, responsabil pentru aceasta schema, nu au participat la nicio ședință a acestui grup de lucru.

SEMNATARI:

Răzvan Ailenei – Președinte Asociația MUZE (Asociația pentru Teatru, Film, Muzică și Dans)

Cristian Beiu, Alex Tomulescu – Reprezentanți ai managerilor si organizatorilor de spectacole

Mișu Cernea – Patronatul Producătorilor, Organizatorilor de Spectacole și Impresarilor Artistici din România

Tudor Chirilă – Artist independent

Daniel Klinger – Membru Consiliu Director ALIS – Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolului

Ciprian Miclea – Reprezentant al Firmelor de scenotehnică

Bogdan Nedelcu – Președinte ALIS (Asociația Lucrătorilor în Industria Spectacolului)

Galerie imagini

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută