Fiecare dintre noi generăm sau amplificăm, într-un fel sau altul, fake news. Zilnic. Fără să ne batem capul prea tare preluăm, distribuim și comentăm știri care vin peste noi și despre ale căror surse nu știm mai nimic. Nu avem nici timp, nici răbdarea de a le verifica. Așezați în bulele noastre, în zone pe care le considerăm sigure, protejate în fața informațiilor care nu corespund standardelor noastre, suntem, într-o oarecare măsură, dezarmați.
Pentru că viteza de reacție a devenit valoare supremă pe rețelele de socializare, distribuim pe nemâncate, comentăm doct și lăicuim prompt știri deformate, șuntate sau scoase din context. Devenim, fiecare dintre noi, relee ale unei rețele uriașe, hrănim cu like-uri și comentarii minciuna și propriile noastre orgolii. Deși constați apoi că ai comis o eroare, prea puține se mai pot repara. Fake news-ul a fost implantat și puțin îi pasă de retractări și contraargumente.
Și nu e doar atât. Fabricăm cu voioșie și fără prea mari rețineri narațiuni eronate pe care le împărtășim celorlalți la câte o bere sau pe la discuții de tot felul. Informații distorsionate de memorie sau de asociații nefericite ale creierelor noastre sunt validate de tonul doct și suficient pe care îl avem când le enunțăm. Aproape niciodată nu ne verificăm, chiar dacă avem în buzunare telefoanele mobile cu care putem accesa toate site-urile pământului. Ne împărtășim impresiile drept certitudini.
Asta ni se întâmplă tuturor, inclusiv celor mai informați și mai atenți. Nimeni nu este vaccinat împotriva acestui flagel (de multe ori, tocmai credința că ai dezvoltat un soi de imunitate te face mai predispus la asta) și nici nu cred că putem scorni ceva eficient prea curând. Până una alta, eu să-mi recomand ceva mai multă îndoială. Se zice că ajută.
