Mark Forsyth, scriitor britanic specializat în etimologia și istoria limbii engleze, abordează cu pasiune și umor un subiect aparent incompatibil cu studiile academice&elitiste. “O scurtă istorie a beției” investighează din punct de vedere antropologic, sociologic și psihologic rolul beției în coagularea comunităților umane și în scrierea istoriei. Beția este, pe rând, ritual sacru, sursă a poeziei, obiect al interdicției, tabu sau vehicul al emancipării. Primele scrieri cunoscute ale omenirii sunt dedicate zeilor și berii. În “Epopeea lui Ghilgameș”, berea e licoare inițiatică. După ce o bea, sălbaticul Enkidu intră în rândul oamenilor.
Una dintre cele mai importante constatări ale cărții este una de factură sociologică: cele mai spectaculoase efecte ale alcoolului nu sunt efecte ale alcoolului. Oamenii reacționează la alcool în funcție de climatul socio-afectiv al epocii; ei devin, după caz, mai volubili, mai libidinoși, agresivi sau religioși în funcție de preceptele morale ale comunității din care fac parte.