Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 22/06/2018
Arhiva Zile si Nopti

„Fântâna ursului” de Gabriel Bota

Zile si Nopti De Zile si Nopti
Comentarii „Fântâna ursului” de Gabriel Bota Share „Fântâna ursului” de Gabriel Bota


Înainte să arunci piatra, mai întâi pocnește-te cu ea în frunte și vezi dacă-ți sună capul a gol sau a plin. E un sfat util, poate chiar necesar pentru fiecare dintre noi. Pocnitura ne poate trezi la normalitate, oh vai, da, la normalitate. S-ar putea chiar să ne surprindem destinul cu profunzimea răbdării, cu profunzimea gândirii ori cu profunzimea respectului.

O spun deschis NICIODATĂ n-am crezut în conceptul de ”corectitudine politică” ci în cel de ”corectitudine morală”. Altfel spus, corectitudinea politică uită prea des de corectitudinea morală și de nivelul și cantitatea cunoștințelor celor care o poartă cu ei, prea acerb, pe prima. Aceste vremuri tulburi nu pot fi rezolvate decât prin planuri de evacuare totală, mai precis, trebuie să ne dăm seama că sună o alarmă și trebuie să ieșim din clădire, din convingeri, din paradisul nostru interior și să ne aliniem frumos unul după celălalt sau unul lângă celălalt și să cugetăm înainte de a acționa. Iertați-mă, dar mă gândesc că nu poate fi așa de rău ca înainte de a pune botul la toate tâmpeniile să punem botul pe educație, să punem botul pe carte, să punem botul pe ceva ce ne poate da valoare. E singura scăpare. Libertățile prea libere nu ne ajută la nimic. Depășește-ți întotdeauna propriile tale limite dar niciodată pe-ale celorlalți. În acest context m-am și gândit să vă spun o altfel de poveste azi. Se numește: FÂNTÂNA URSULUI:

^Bunicul meu a murit singur, sub un bec galben de spital.
A avut doar un copil, pe tata. Când tata avea doi ani, bunicul a început să sape în curtea casei o fântână. Puternic ca un urs, a săpat 8 luni, de dimineață până târziu în noapte, în fiecare zi. 38 de metri, fără oprire, hotărât să găsească izvoarele Apei Vieții. Când a ajuns la 39, solul a început să mustească și, din urletul de bucurie al Bărbatului-Urs, pământul s-a cutremurat surpându-se peste el. Cumva, a reușit să iasă la suprafață, a zâmbit cerului apoi a strâns din pumni și a luat-o de la capăt. Bunica, speriată, a încercat să-l oprească. I-a spus: ”o fac pentru tine și pentru băiatul nostru, nu fi nebună!”. Și n-a mai ieșit din fântână până când din crăpăturile pălmilor lui n-au șiruit stropi reci de apă-curată. Fericit, în noaptea aia, a adormit acolo, lângă groapa-spre-adâncuri și lângă cerul-lui-dumnezeu. Dar, din cerul-lui-dumnezeu, s-a pornit o ploaie cum nu i-a mai fost dat să vadă. Apa-din-cer s-a scurs atât de multă încât a dărâmat încă o dată pereții fântânii peste apa-cea-curată din adâncuri. Bărbatul-Urs nu s-a lăsat, a curățat fântâna, a bătut-o în pietre apoi, cu o țigară în colțul gurii, și-a luat nevasta în brațe și i-a șoptit doar atât: ”Împreună!”
Bărbatul-Urs a iubit o singură femeie, de fapt, sunt mai mult ca sigur că n-a știut că pe lume mai există și altele. Să ai un copil, să sapi o fântână și să iubești o singură femeie. Uite o rețetă pentru fericire.
Se întâmplă, se întâmplă ca în viața asta să existe și oameni care iubesc doar pentru că nu știu să facă altceva.
Ah, era să uit, înainte să moară, ne-a trimis pe toți acasă. Ne-a spus: ”Veniți mâine! Și mâine e primăvară!”^

Salutări!
Cu drag,
g

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută