Nu mai e mult și începe TIFF Sibiu 2018! Între 20 și 24 iunie, TIFF-ul se mută la Sibiu cu cele mai bune filme ale festivalului de la Cluj în cinci locații din oraș și două din împrejurimi. Cea de-a XII-a ediție se deschide, așa cum ne-am obișnuit în ultimii ani, cu o proiecție specială pe ecranul imens instalat în Piața Mare. Pentru a afla mai multe despre programul din acest an, locații și despre posibilitățile de creștere ale TIFF-ul de la Sibiu, am stat de vorbă cu Tudor Giurgiu, regizor și director TIFF.
În fiecare an inaugurați noi spații de proiecții la Sibiu. Cu ce veți surprinde sibienii anul acesta?
Evident, principalul nostru punct de atracție va fi, în continuare, Piața Mare. Apoi, sălile de la Teatrul Gong și Studioul Astra Film vor duce „greul”, ca să spun așa, cu câte trei filme pe zi în fiecare dintre cele două săli. Ca evenimente speciale am păstrat și în programul de anul acesta proiecția de la Gura Râului și cea de pe scena lacului Muzeului în Aer Liber Astra. De asemenea, având în vedere succesul de care s-a bucurat anul trecut, vom avea din nou o proiecție la Palatul de Vară Brukenthal din Avrig. Noutatea absolută a ediției din acest an ar fi inaugurarea unui nou spațiu outdoor, în Parcul Cetății. Zona este superbă, plină de verdeață, cred că este un spațiu cu potențial, care va crea o atmosferă deosebită cinefililor. E mare păcat că Sibiul nu reușește să creeze o infrastructură cinematografică de calitate. Un oraș atât de bine poziționat pe scena evenimentelor culturale ar trebui să fie mult, mult mai bine dezvoltat în domeniul cinematografiei.
În ce direcție se îndreaptă TIFF Sibiu? Are șanse să ajungă din urmă „fratele mai mare” de la Cluj?
Mă repet, dar în primul și în primul rând Sibiul are nevoie de o infrastructură cinematografică mult mai bine dezvoltată. Din păcate, nu am putut să prindem în programul de anul acesta sala din Centrul Cultural „Ion Besoiu”, însă anul viitor este foarte probabil să organizăm proiecții de film și acolo. Infrastructura cinematografică nu are neapărat legătură doar cu festivalul, deși Sibiul contează în domeniul ăsta doar în momentele în care se petrec evenimente. Vorbim de cinematografe, mai multe cinematografe, cu echipamente de proiecție moderne, cu toate facilitățile la îndemână, care să stimuleze apetitul locuitorilor pentru film. Ar trebui să existe o dezvoltare paralelă, a infrastructurii, a festivalului și a capacității orașului de a genera public care să susțină creșterea festivalului.
Ce rol ar trebui să aibă un festival de film?
De conectare. La propriu și la figurat. Un festival de film aduce diversitate, acces la culturile cinematografice din întreaga lume, aduce la un loc oameni diverși și diferiți, dar care împărtășesc valori comune, deschide oportunități – de socializare, de networking, de învățare, de finanțare și așa mai departe. Nu în ultimul rând, conectează orașul în care se întâmplă cu restul lumii. Filmele pot deschide minți și inimi, festivalurile de film le pot aduce împreună.
Până la venirea TIFF la Sibiu orașul nu avea niciun eveniment major cinematografic. Între timp au început să apară mai multe festivaluri mai mici dedicate filmului. Credeți că TIFF-ul a impulsionat dezvoltarea acestui domeniu?
Dacă urmăriți cu atenție, evenimentele ce au cinematografia în centru au succes și se dezvoltă mai simplu și mai rapid în orașele care au investit în acest domeniu și care au creat o cultură a „mersului la film”, să îi spunem așa. Nu pot să îmi asum eu responsabilitatea pentru dezvoltarea cinematografiei, deși știu că am contribuit și eu, din plin, la dezvoltarea acestei industrii. Aici este o discuție extrem de lungă, care ar trebui să cuprindă și modificări în cadrul legislativ pentru a se putea asigura o dezvoltare sustenabilă a acestui domeniu.
Unde vreți să ajungă festivalul în, să zicem, următorii 10 ani?
Sunt și eu curios. E greu să fac o previziune exactă, un astfel de eveniment este un organism viu, care crește și se maturizează odată cu publicul. Obiceiurile de consum se schimbă și trebuie să ținem pasul cu ele, să le înțelegem și să ne adaptăm la ele, păstrând setul de valori de la care am pornit. Încercăm să nu rămânem fixați pe o direcție anume, ci să ne adaptăm la conținutul relevant din acel moment. Publicul ușor-ușor se schimbă, are nevoie din ce în ce mai mult de experiențe noi, sunt trenduri care vin și pleacă, altele care se întorc. Cred că trebuie să rămânem cu ochii deschiși și să fim atenți la ceea ce noile generații încearcă să ne spună.
