Nici nu s-a intalat primăvara bine în oraș (chiar deloc, ar zice unii) și mie-mi stă gândul la anoptimpul și mai cald. V-am săturat de vremea incertă din oraș, când ba e frig de îngheață geamul, ba apare soarele de nicăieri și trebuie să-ți cari haina în brațe.
Dar mi-e dor de vară nu doar pentru soare și căldură. Mi-e dor de vară pentru toate chestiile pe care mi le aduce, ca o mătușă care trăiește în străinătate și te umple cu o grămadă de cadouri de fiecare dată când revine în țară într-o vizită. Vreau o zi leneșă de duminică la o terasă răcoroasă, cu limonadă sau o bere rece. Vreau să-mi car hamacul până în parc și să uit că există responsibilități pentru că mi-am închis telefonul și m-am scudundat în lumea unei cărți. Vreau să iau orașul la pas, să stau pe-o bancă în centru și să-mi aștept prietenii să mergem undeva. Vreau să revină odată festivalurile alea mișto care mă fac să mă simt turist chiar acasă. Să merg la Jazz in the Park, să mă chinui să prind cât mai multe filme la TIFF, sau să plec spre Bonțida să mă distrez ala Electric. Vara timpul trece altfel, acum am impresia că încercăm să dăm startul la ceva dar motorul ne tot moare.
Să vină odată vara asta, că nu mai vreau să mă complic cu o primăvară indecisă.
Cătălina Mătăsaru
