În 2019 zona Sibiului și regiunea Egeea de Sud din Grecia vor purta titlul de Regiune Gastronomică Europeană. Programul a stârnit mare interes la Sibiu și este privit cu mari așteptări, din multe punct de vedere al fiind comparat cu programul Sibiu Capitală Culturală Europeană 2017. Despre asemănări și deosebiri am stat de vorbă cu Maximilian Drăgan, coordonatorul Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019. Ce va avea Sibiul de câștigat în anii următori, aflați în rândurile următoare.
Pe modelul Capitalei Culturale, majoritatea sibienilor se așteaptă ca programul Regiune Gastronomică Europeană 2019 să producă efecte clare, vizibile, în viața lor de zi cu zi. Crezi că așa va fi?
Sibiu Regiune Gastronomică Europeană este un program similar doar ca amploare și ca oportunitate pentru comunitatea sibiană. Programul are toate temele necesare astfel încât să producă modificări consistente. Ce îl face diferit? În primul rând arealul de implementare este tot județul Sibiu, partenerii proiectului fiind Primăria Municipiului Sibiu, Primăria Municipiului Mediaș, Consiliul Județean Sibiu, CCIA, Universitatea Lucian Blaga din Sibiu și Asociația Județeană pentru Turism Sibiu. Tot la diferențe trebuie să informăm că programul nu beneficiază de finanțarea de care a beneficiat Capitala Culturală, pentru că programul european este diferit și nu vine cu o alocare automată de fonduri. Fondurile substanțiale sunt alocate de Consiliul Județean Sibiu, Primăria Sibiu și Primăria Mediaș, din bugetele proprii.
2019 va fi anul unui început; de gradul de implicare al comunității depinde cât de mari vor fi efectele: de la producător, prelucrare, unități de alimentație publică, instituții publice, etc. Acțiunile sunt îndreptate atât spre interior cât și să încălzească turișții care ne vor vizita.
Cum decurge organizarea până acum? Cum evoluează programul?
Organizare decurge bine, după câteva întârzieri încercăm in viteză mare să recuperăm mai ales componenta de comunicare și partea activităților care implică consultare. Punem accent și pe diversificarea cunoștințelor celor care sunt direct implicați în program. De exemplu, din consultările cu bucătarii am aflat că ar fi utilă îmbogățirea cunoștințelor cu noțiuni de nutriție. Pentru aceasta cea mai recomandată este implicarea comunității medicale sibiene, cu specialiștii nutriționiști sibieni. Sper ca începând cu 2019 la meniul pentru copii să avem alte recomandări decât piept de pui la grătar cu cartofi prăjiți.
Ce evenimente sub umbrela Sibiu Regiune Gastronomică Europeană 2019 vom vedea anul acesta?
Calendarul pentru 2019 nu este definitivat. Dependent de bugetul pe care îl vom avea la dispoziție, vom avea evenimente importante atât din sfera conferințelor cât și evenimente gastronomice. La depunerea documentației noi ne-am asumat principiile pe care această rețea le promovează: produse locale, rețete tradiționale locale, agricultură sustenabilă, atenție pentru alimentația copiilor și a persoanelor cu diete speciale și așa mai departe. Începând din 2019 proiectele gastronomice trebuie să includă aceste principii, fără ele este la fel cum am fi făcut Capitala Culturală cu manele. De asta acest proiect este important pentru că temele sunt importante.
Cum va afecta programul micii producători din județ? Îi va apropia de consumatorii din orașele mari?
Producția locală este în centrul acestui Program. Din fericire avem în județ producători deosebiți care fac cu pasiune produse extraordinare. O spun cunoscând în amănunt domeniul după anii in care am condus direcția generală de Inspecții din cadrul Autorității Naționale Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, la fel cum știu si fraudele care se fac cu pretinse “produse de Sibiu”. Aici trebuie sa ne consolidam poziția prin obținerea de “etichete” de calitate cum este deja în curs pentru ”Brânza de Sibiu”. De asemenea, trebuie sa ne creăm propriile mărci, mărci locale distincte, asta e un proces greu fără personal calificat.
O adevărată provocare va fi să reușim creșterea și diversificarea infrastructurii gastronomice locale. Ne lipsesc centre de tăiere, unități de prelucrare, depozite pentru fructe și legume disponibile pentru micii producători. Acestea sunt chestiuni care se vor corecta în anii de după eveniment. Aici aceasta oportunitate nu trebuie scăpată. Sunt convins că și marii producători din acest domeniu din Sibiu doresc implicare. Vestea bună e că și pentru ei programul oferă oportunități.
Ce va avea de câștigat turismul sibian?
Trebuie sa spun de la început ca nu sunt un specialist in turism, dar în consorțiu avem Asociația Județeană de Turism, cu expertiză pe acest domeniu, asociație care se consultă cu operatorii din turism. Programul are o puternică componentă adresată acestui domeniu. Eu cred că obiectivul Consorțiului de a crește numărul de înnoptări în județul Sibiu este tangibil și mai cred că putem profita de acest moment pentru a ridica nivelul ofertei gastronomice și, desigur, a pretențiilor referitoare la categoria de turiști vizați adică cu venituri mai consistente.
Interviu realizat de Ștefan Dobre
