Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 27/12/2017
Arhiva Zile si Nopti

AMERICA DE PESTE PROGROM | CĂTĂLIN MIHULEAC

Zile si Nopti De Zile si Nopti
Comentarii AMERICA DE PESTE PROGROM | CĂTĂLIN MIHULEAC Share AMERICA DE PESTE PROGROM | CĂTĂLIN MIHULEAC


ESTE REEDITATĂ LA POLIROM, TRADUSĂ ÎN GERMANIA ȘI DIN CE ÎN CE MAI IUBITĂ DE CITITORI.

O carte care și-a făcut singură drum în sufletul publicului, prin complexitatea scriiturii și-a poveștii

" "

Este cel mai bun moment să readuc la lumină o recomandare veche, dar atât de dragă mie. Există fani ai cărții și cred că s-a mărit grupul acestora; se va mări și de-acum înainte. „America de peste pogrom”, de Cătălin Mihuleac, un roman care umblă-n sufletul tău și-ți amintește de toată umanitatea de care poți fi capabil, a fost tradus deja în Germania, miroase a nou și va ieși pe piața germană cât mai curând. Ce piață de carte poate fi mai potrivită pentru prima traducere dacă nu cea  din Republica Federală Germană, având în vedere subiectul cărții? După ce am citit „America de peste pogrom”, m-am simțit un pic evreică.

„America de peste pogrom” face o reverență în fața suferințelor provocate de pogrom. Cătălin Mihuleac scrie ca și cum te-ar invita să trăiești câte puțin din suferința personajelor. După ce am terminat de citit „America de peste pogrom”, m-am simțit și eu un pic evreică. Personajele nu-s construite, ci născute, dorite și luate-n grija scriitorului. Dacă un personaj suferă, suferi și tu, dacă un personaj răcește, parcă te-apucă frisoanele, dacă un personaj este fericit, îți vine să-mbrățișezi cartea, să vrei imediat să-i spui autorului ceva, să-l întrebi sau doar să taci. M-a învățat ceva America și anume că „peste pogrom” nu se poate trece decât cu tăcerea iubirii și-a iertării, repectând moartea și viața în egală măsură. A respecta moartea de după pogrom înseamnă a-ți lăsa conștiința să umble prin viața istoriei foarte recente, ca să recunoască banalitatea răului și să vadă adevărul, ascuns sub preș de multe cercuri influente din jurul problemei. Pogromul nu este un subiect prea agreat prin părțile noastre, poate pentru că pata este încă proaspătă, poate pentru că sângele încă nu s-a uscat, poate pentru că e greu de imaginat și de suportat asemenea fapte omenești. Cătălin Mihuleac transpune realități atât de violente, cu un umor greu de găsit în literatura actuală, cu o blândețe a vocii pe care o recunoști după un singur roman. Cât de oameni suntem? Am rămas cu sentimentul că trecutul antisemit al țării noastre trebuie revăzut, discutat și căutat, tocmai pentru a evita un viitor în care (Doamne ferește!), ar reveni. Probabilitățile istoriei repetate s-au arătat de atâtea ori, s-au întors direct proporțional cu felul în care oamenii au învățat ceva din istorie. Or, nici măcar manualele nu ne învață sincer unele „episoade”, cum ar fi și pogromul de la Iași. L-am întrebat mai demult pe autor dacă este cumva pe jumătate evreu sau dacă are rude care se trag din neamul evreiesc. Cred că, până la urmă, nici nu contează dacă ești sau nu evreu. Problema se ridică atunci când, în astfel de contexte, putem răspunde la întrebarea: „cât de oameni suntem?”.

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută