Zile și Nopți a realizat recenzia sub anonimat și a achitat integral nota de plată.
Foarte OK
Bineînțeles, ca tot românul care se învârte prin cercurile care implică activități legate de muzică, film sau târguri de bunătăți, am călcat deseori pragul Clubului Țăranului, aflat în aceeași ogradă cu muzeul omonim. Mai ales la concerte, clubul fiind unul dintre epicentrele muzicii de calitate din București. Terasa e arhicunoscută, pe aici se perindă o mulțime de personaje boeme, artiști, publicitari, ba chiar și hipsteri cu pantofi New Balance.
E unul dintre acele locuri care, fără a avea o rețetă evidentă, reușesc să fie pline mai tot timpul, în timp ce altele se zbat să aibă 2-3 mușterii pe seară. În fine, revenind, îi trecusem de multe ori pragul, dar niciodată nu mâncasem acolo la modul serios. Ca tot omul, mai gustasem și eu câte un cartof prăjit sau o jumătate de sarma din farfuriile prietenilor. De data asta, am luat azimut terasa într-o seară de marți răcoroasă, numai bună de plimbare.
Deși era destul de târziu, trecut de 9 seara, terasa era plină. Am găsit o masă liberă în zona acoperită, am luat o bere și apoi m-am pus pe studiat meniul. Avea cam tot ce-i trebuie unui mesean. Am decis greu, dar am zis că e timpul să comand și eu ceva ce ar lua tot turistul înfometat – pomana porcului, cartofi prăjiți cu brânză rasă și salată de murături. Și n-am greșit.
Bucățele de ceafă de porc rumenite în sos de vin cu usturoi, cartofii (necongelați) gustoși și mulți, gogoșarii și castraveții murați buni și ei, doar că în oțet (mai rar în saramură). Porțiile sunt mari, astfel că n-a fost chip să curăț măcar una dintre farfurii.
Clubul Țăranului se află pe strada Monetăriei la numărul 3, în spatele muzeului propriu-zis, mai aproape de bulevardul Ion Mihalache.
Meniul este destul de variat, muzica bună , serviciile foarte OK și prețurile bune pentru buricul târgului.
