In fiecare joi seara, mergând spre Sala Thalia, trec pe lânga Teatrul „ Radu Stanca” şi văd la ora 18:30 foarte mulți tineri asteptând în fața intrării principale.
La ora 19, urcând pe scenă la Sala Thalia, mă uit prin sala şi văd foarte puțini tineri, câteva persoane pâna în 50 de ani, în rest foarte multe persoane în vârstă.
Care este explicația acestui fenomen? Cum s-a ajuns la asta?
Este ceva întâlnit peste tot în țară. În general s-a întâmplat în toată lumea, dar în secolul trecut.
Teatrele au înțeles ca trebuie să-şi deschidă porțile şi mai ales mințile pentru tineret. Pentru că în felul acesta poți avea publicul asigurat tot timpul.
Cum se realizează asta? MARKETING. Schimbarea repertoriului, treptat. Iesirea din „casa proprie” şi folosirea spațiilor neconvenționale din oraşul tău. Proiecte de genul Ziua porților deschise sau mici concerte spontane gen Flashmob.
Actul artistic este ceva unic în viața fiecăruia, atât a creatorului cât şi a spectatorului. Ambele părți trebuie să se bucure pentru fiecare clipă. Spectatorul primeşte înfometat ceea ce i se dă de către interpretul de pe scenă. Dacă creația este de slabă calitate, omul din sală nu va avea pretenții de mai bine. Dacă va primi doar Johann Strauss nu va cere Stravinski pentru ca nu-l cunoaşte, deci nu are cum sa-i placă.
Cât durează să-ți formezi un public de spectacol? Cu siguranță nu trei, patru ani! Probabil vreo zece, sau cincisprezece la noi.
Ce trebuie în schimb pentru a avea succes în toate acestea? VIZIUNE
Descriere
Muzician,ardelean,degustator de vinuri,amator de film si…forza barça
