Unii iubesc cafeaua pentru gust, alții pentru miros. Câțiva au făcut din prepararea cafelei o artă, modul de servire al acesteia căpătând, la rândul său, forme diverse.
La ibric, la filtru, la nisip sau la expresor, cafeaua rămâne, încă, un viciu permis și, poate, unul dintre tabieturile care unește cel mai mult oamenii.
Despre beneficiile cafelei s-au scris multe lucruri. Concentrarea, starea de bine, vitalitatea sau pofta de viață sunt doar o parte dintre efectele pe care orice consumator de cafea le poate resimți.
Pe lângă acestea, de-a lungul timpului, cafeaua a fost considerată și principala sursă de inspirație pentru scriitori sau pentru oamenii artelor.
Cafeaua abuzează de garniturile stomacului aşa cum un căruţaş abuzează de ponei, plexul se inflamează, scânteile sar până la creier. Din acel moment, totul devine agitat. Ideile se pun rapid în mişcare precum batalioanele unei mari armate pe câmpul de luptă iar bătălia e dusă cu furie.
Honore de Balzac este cunoscut pentru faptul că era un împătimit al cafelei, ajungând să consume circa 50 de cești în fiecare zi. Atunci când numărul acestora nu mai era suficient și efectul așteptat întârzia să apară, scriitorul consuma zaț uscat.
Amintirile te atacă, steaguri strălucitoare ţinute sus; cavaleria metaforei se dispune în formaţie de luptă printr-un galop magnific; artileria logicii năvăleşte cu vagoanele-i clămpănind printre cartuşe; la ordinele imaginaţiei trăgătorii ochesc şi trag; forme şi personaje încep să defileze; hârtia este acoperită de cerneală, iar munca nocturnă începe şi se termină cu torentele acestei ape negre aşa cum o bătălie începe şi se termină cu pulberea cea neagră.
Scriitorul a susținut că a băut de-a lungul vieții peste 50.000 de cești de cafea, licoarea fiind singurul ajutor de nădejde, ținându-i companie în timpul celor 16 ore zilnice de lucru. Dovada iubirii față de cafea, stă și în eseul semnat de scriitor – The Pleasure and Pains of Coffe.
Dacă ar fi să analizăm rolul jucat de cafea în viața marilor scriitori, am putea spune că aceasta a contribuit la bogăția literaturii universale și, de ce nu, ne-a „permis” să răsfoim astăzi paginile unor cărți de seamă.
Arthur Conan Doyle, Eggar Allan Poe sau Anthony Trollope sunt doar o parte dintre scriitori care s-au declarat dependenți de cafea, punând energia și randamentul ridicat pe seama acestei băuturi. Dealtfel, cafeaua a fost un prieten de nădejde și pentru Georges Simenon, trei zile fiind suficiente pentru scrierea unui roman.
Virtuțile cafelei au fost îndrăgite și de marele compozitor și muzician Johann Sebastian Bach, sonata BMV 211 fiind dedicată acestora.
Pentru povești, poezii, cafea și bunătăți de tot felul, care să îți trezească mintea și sufletul, poți merge la La Folie, în Palas Mall. Rafturile cafenelei sunt pline de cărți, atmosfera boemă asigurând câteva momente de răsfăț.
