Ba îmi crapă încărcătorul, ba se gândește cooler-ul să-și dea obștescul sfârșit taman când am o nevoie mai acută de el. Concluzia logică e că săracu’ Bulișor e supra-utilizat. Anul acesta am ales să urmez o auto-terapie de „anger management” și să-mi țin obiectul muncii la rece, în bucătărie, ignorându-l cu desăvârșire timp de 3 zile. În loc să tastez frenetic, mi-am umplut orele nemuncite cu proiecții de film. Muncite. Nu știu șefii mei ce părere au despre asta, dar cumva stelele mele s-au aliniat mesajului transmit de ediția #14 a TIFF-ului: „mai lăsați naibii tehnologia și bucurați-vă de offline”. Zis și făcut. Concluzia: n-am murit de plictiseală, ba fix din contră. La anu’, sper să repet figura. Cu tot cu telefon, tabletă sau orice altă drăcovenie cronofagă se va mai inventa până atunci. Cât despre voi, dragi cinefili, vârâți-vă mobilele în jeb și băgați mare. Mai aveți 3 zile pline de filme. Că de nu, o să le duceți doru’ un an întreg.
