La Mănăstirea Sihăstria Putnei se găseşte una dintre cele trei copii oficiale ale Giulgiului din Torino. Cele trei copii – pentru Roma, Patriarhia Rusă şi Sihăstria Putnei – au fost realizate cu binecuvântarea Papei Benedict al XVI-lea, la ultima expunere pentru public, în primăvara anului 2010.
Iniţiativa de a aduce una dintre cele trei copii aici a venit din partea unor români care lucrează în Italia pentru familia care are în grijă Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din Torino, unde se află originalul-pânza în care a fost învelit Iisus Hristos după ce a fost dat jos de pe Cruce şi are întipărită imaginea Lui. Românii le-au vorbit oficialilor bisericii catolice despre mănăstirile din Bucovina şi despre intensitatea credinţei oamenilor de aici, astfel a ajuns una dintre copii la Suceava. Faptul că este o copie nu reprezintă nici un impediment pentru închinare, susţine stareţului Mănăstirii Sihăstria Putnei, călugărul Nectarie, deoarece „miracolul stă în puterea credinţei, nu neapărat în obiectul în sine”, din perioada în care a trăit Iisus fiind păstrate extrem de puţine lucruri, printre care giulgiul, o cămaşă a lui Iisus, care se află în Franţa, un fragment din coroana de spini, „astfel încât minunile vin din credinţă”.
RESPECTĂ CU FIDELITATE ORIGINALUL
Copia giulgiului de la Sihăstria Putnei respectă cu fidelitate originalul, care are lungimea de 4,36 m, lățimea de 1,10 m și este alcătuit din fire de in tors manual şi urzeală executată tot manual. Pe țesătură apar două amprente: partea din față și cea din spate a unui bărbat neîmbrăcat, biciuit și probabil crucificat. Corpul a fost așezat pe spate, pe jumătatea inferioară a giulgiului, petrecându-se cealaltă jumătate pe deasupra. Materialul prezintă numeroase găuri (în prezent peticite), locurile presupuse a fi ars într-un incendiu în anul 1532, și mai multe pete de apă de la stingerea flăcărilor.
Ea este expusă la demisolul bisercii Izvorul Tămăduirii, din cadrul Compexului Monahal „Mănăstirea Sihăstria Putnei”.
UNA DINTRE CELE MAI CONTROVERSATE RELICVE ALE CREŞTINISMULUI
Giulgiul din Torino este una dintre cele mai controversate relicve ale creştinismului, iar pânza este rareori arătată publicului. În ciuda analizelor moderne efectuate, misterul său a rămas până astăzi neelucidat, ceea ce însă nu se opune dogmei sau cultului creştin. În 1978 cu prilejul împlinirii a 400 de ani de la predarea giulgiului Domului din Torino, biserica a permis studiul giulgiului de către două comisii independente,una americană și una italiană. Vaticanul a decis ca expunerea pentru public a Giulgiului din Torino să aibă loc o dată la 25 de ani. Totuşi, ultima oară a fost în 2010, la solicitarea Arhiepiscopiei din Torino, precedenta expunere având loc cu 10 ani înainte.
Prima oară când li s-a permis televiziunilor să filmeze a fost în 1973, la cererea Papei Paul al VI-lea. În 2013, Papa Francisc a făcut legătura între Giulgiul din Torino şi Iisus, în aceeaşi săptămână în care testele au arătat că bucata de pânză ar putea să aibă originea dintr-o perioadă în care a trăit şi Iisus – anii 300 î.e.n – 400 e.n., iar giulgiul a fost expus pentru a fi filmat pentru a doua oară în istorie.
ICOANA FĂCĂTOARE DE MINUNI A MAICII DOMNULUI
O altă podoabă a Sihăstriei Putnei este icoana Maicii Domnului făcătoare de minuni, așezată spre închinare în partea stângă a naosului bisericii. Este o icoană veche pe care turcii au vrut să o distrugă și a fost donată complexului monahal de o familie evlavioasa din localitatea Putna. Mulți credincioși care s-au rugat în fața ei mărturisesc despre puterea harică deosebită a icoanei.Pe icoană se văd și astăzi urmele unei săbii care arată că turcii au vrut să distrugă icoana Maicii Domnului.
Mănăstirea Sihăstria Putnei este situată la 4 km mai sus de Mănăstirea Putna, calea de acces principală constitudindu-o un drum forestier bine întreținut.
