AGENDA SPORTIVĂ A SIBIULUI NUMĂRĂ ANUL ACESTA 42 DE PROIECTE APROBATE. DESPRE ACESTEA AM STAT DE VORBĂ CU PRIMARUL KLAUS IOHANNIS, BICICLIST ȘI IUBITOR DECLARAT AL TENISULUI.
R.: **Agenda sportivă a anului include și evenimente majore, precum Raliul Sibiului, dar si evenimente mai mici, locale, precum Cupa municipiului la sărituri în apă. Ce se are în vedere când se stabilește susținerea unui eveniment?**
K. I.: Comisia a selectat pe agendă atât evenimente cu tradiţie care ne-au obişnuit cu calitatea şi numărul mare de spectatori pe care îi atrag, dar şi evenimente mai noi, care sunt la început, dar promit. Prin acordarea acestor cofinanţări am dorit să încurajăm în egală măsură sportul de performanţă şi sportul de masă pentru a promova astfel ideea de mişcare pentru sănătate.
De asemenea, am dorit ca pe agendă să fie incluse evenimente din discipline sportive cât mai variate astfel că lista finală conţine proiecte din domenii ca fotbal, judo, karate, motociclism, automobilsm, ciclism, tenis, călărie, rugby, sărituri în apă, patinaj, baschet, handbal, atletism, jocul de Go, schi, alergare şi volei. Cred că lista cu evenimente este foarte bogată şi variată şi sunt convins că organizatorii vor atrage şi anul acesta un public numeros.
R.: **Evenimentele cu cea mai însemnată susținere financiară sunt cele și cu cea mai mare reprezentare internațională. Cât de important este pentru orașul nostru să fie văzut în străinătate, prin evenimente precum Turul Ciclist sau Red Bull Romaniacs?**
K. I.: Principalul motiv pentru care finanţăm aceste evenimente este promovarea sportului pe plan local, fie că este vorba de performanţă, fie că este vorba despre sportul de masă. Desigur, evenimentele deja recunoscute, cum ar fi Red Bull Romaniacs, Turul Ciclist al Sibiului, Raliul Sibiului, Sibiu Open atrag un public numeros şi în acelaşi timp reprezintă Sibiul la nivel european şi chiar internaţional. Sibiul se vede astfel în exterior şi prin evenimentele sale culturale şi prin ansamblul centrului istoric, dar şi prin aceste evenimente sportive. Şi acest tip de reprezentare este important, conturând şi o altă latură a imaginii oraşului.
R.: **Câtă importanță se acordă sportului de masă? Observăm pe agenda evenimente dedicate voleiului, schiului, ciclismului, rugby-ului etc**.
K. I.: Încurajarea acestui tip de evenimente sportive prin acordarea unei finanţări din bugetul local este o componentă foarte importantă pentru comunitate. Dincolo de evenimentele dedicate sportului de performanţă care oferă spectacol pentru public şi vizibilitate pentru oraş, evenimentele dedicate sportului de masă sunt importante pentru conştientizarea membrilor comunităţii noastre cu privire la importanţa practicării unui sport care implică mişcarea atât de necesară menţinerii şi îmbunătăţirii sănătăţii. Este un aspect pe care am dorit să insistăm în fiecare an tot mai mult. În plus, aceste evenimente pot genera şi încuraja viitorii sportivi de performanţă.
R.: **Cum vi se pare faptul că fotbalul, sportul rege în România, nu se bucură de foarte mare succes în Sibiu?**
K. I.: Publicul este cel care decide în acest caz. În schimb, sporturi ca tenisul, ciclismul, motociclismul, baschetul, competiţiile automobilistice şi cele de arte marţiale sunt tot mai apreciate de publicul sibian, aceste discipline câştigând din ce în ce mai mult public dar şi un număr în creştere de membri în respectivele cluburi.
R.: **Lungimea destul de mare a pistelor de biciclete a dus, în mod evident, la o creștere a apetitului sibienilor pentru mersul pe bicicletă. Cât de mult susține municipalitatea mersul pe bicicletă?**
K. I.: Motivul amenajării acestor piste pentru biciclete a fost tocmai acela de a încuraja mersul pe bicicletă care ajută la reducerea numărului de autovehicule în trafic şi astfel contribuind la creşterea calităţii mediului în oraş. În plus, mişcarea este un beneficiu pentru sănătate.
Proiectul de creare a pistelor pentru biciclete a început în 2009. Până atunci exista doar o scurtă pistă în parcul Sub Arini, una destinată agrementului. Am dorit să creăm piste pentru biciclete pe toate arterele principale din oraş, acolo unde lăţimea permite, pentru a creea astfel posibilitatea utilizării bicicletei ca mijloc de transport la şcoală, la serviciu sau la cumpărături.
Proiectul a avansat în fiecare an de atunci astfel că în prezent pistele măsoară peste 60 de km şi sunt tot mai folosite de sibieni. Proiectul va continua pentru că, pe fiecare stradă reabilitată a cărei lăţime permite acest lucru, amenajăm şi piste pentru biciclete.
