Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 29/04/2014
Arhiva Zile si Nopti

Povestiri din Miserupia cu Lorena Lupu

Zile si Nopti De Zile si Nopti
Comentarii Povestiri din Miserupia cu Lorena Lupu Share Povestiri din Miserupia cu Lorena Lupu


Un one night stand cu Lorena Lupu. Un spectacol despre care se tot vorbeşte prin capitală şi care şi-a început traseul
prin ţară. Despre efectele nocive ale absenţei iubirii şi responsabilităţii. Vineri, 2 mai, de la ora 20, la Green Hours. Şi
pe 3 mai în Târgovişte, La Scriitori.

**De ce ar trebui oamenii să vadă Povestiri din Miserupia?**

**Lorena**: De ce nu? Glumesc. E greu, ca autor, să explici de ce ar trebui oamenii să vadă ceva făcut / scris / regizat / whatever de tine fără să suni ca un lamer înfumurat.

De aceea, întrebarea cu „de ce ar trebui…” mă pune mereu în încurcătură pentru că, evident, oamenii nu-s obligaţi să facă asta. Pot trăi foarte bine fără Miserupia, aşa cum au trăit şi până acum.

**OK, bine, dar de ce recomanzi tu să vină oamenii, să vadă Povestiri din Miserupia?**

**Lorena**: Pentru că e o formulă neconvenţională de spectacol, pe care cred că e interesant s-o experimentezi. Pentru că vorbeşte dramatic despre lucruri mari, în timp ce te face să râzi de lucruri mici. Aşa cum ar trebui să facă mereu entertainmentul de calitate.

**Ce lucruri mari?**

**Lorena**: În primul şi-n primul rând, nepăsarea. Lipsa de compasiune. Ea face să se nască diverse drame, ea sileşte adolescente să fugă de acasă, unde nu-s iubite şi înţelese, şi să se arunce pe mâna traficanţilor cu carne vie. Aparent, Miserupia este despre traficul de carne vie. În profunzime, este despre efectele nocive ale absenţei iubirii şi responsabilităţii.

De unde şi titlul. Şi de unde şi reacţia mea extrem de iritată, de câte ori cineva îmi spune „miserupisto”, bazându-se pe faptul că am scris o piesă pe nume Povestiri din Miserupia. E ca şi neînţelegerea care face politica parşivă să fie „machiavelică”, când, de fapt, Niccolo Machiavelli scrisese o evidentă satiră.

**Chiar aşa, am asistat de câteva ori la izbucnirile tale bruşte şi violente de furie. De unde ţi se trag?**

Dacă aş şti… Dau un exemplu, să înţelegem împreună mecanismul. De câte ori scriu un text serios, documentat, are vreo opt likeuri şi atât. De câte ori scriu ceva pe scandal sau pe pamflet ieftin, are cincizeci de likeuri, patruzeci de share-uri şi eternul imbecil are oftează tragic că presa nu mai e ce-a fost cândva. În schimb, cât postez ceva quality, acelaşi etern imbecil
nu e nicăieri. Cred că ipocrizia e aceea care mă face să văd roşu în faţa ochilor. Faptul că furia e atât de intensă e un lucru care nu-mi place nici mie şi muncesc să-l controlez. Nu mereu îmi iese.

**De ce Miserupia e un one woman show?**

**Lorena**: Pentru că e prima mea iniţiativă teatrală cap-coadă. Şi pentru că nu aveam nici o garanţie din lume că o să iasă un lucru bun. Şi voiam, dacă e să fie un flop, să mă fac singură de râs, nu să trag în chestia asta şi alţi actori. Paradoxal, după ce a ieşit showul, mi s-au propus alte trei one woman showuri pe care le-am refuzat. Nu vreau să-mi fac o specialitate din asta.

**Care sunt reacţiile publicului bucureştean, comparativ cu cele din ţară?**

**Lorena**: N-am simţit o diferenţă notabilă. Aplauzele sunt identice. Abia la final, când purtăm o discuţie despre spectacol şi despre nevoia compasiunii, apar formulări mai sofisticate sau mai rudimentare ale aceloraşi idei. Dar asta se întâmplă
şi în ţară, şi în Bucureşti.

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută