Meniu Zile și Nopți
Articole Zile si Nopti Zile si Nopti 11/02/2013
Arhiva Zile si Nopti

Am văzut: Scenariu pentru happy-end

Zile si Nopti De Zile si Nopti
Comentarii Am văzut: Scenariu pentru happy-end Share Am văzut: Scenariu pentru happy-end


Poveşti sunt multe, doar unele ajung să îţi placă şi tot mai puţine să te surprindă. Când mergi la cinema ai pretenţia că ai văzut atât de multe, aşa că vrei un scenariu nou de fiecare dată. Ei bine, eu nu sunt adeptul experimentelor. Nu mereu. Prefer un film care să urmeze atât de bine o reţetă de succes încât să mă facă să uit tot ce am văzut înainte.

“Scenariu pentru happy-end” sau în engleză “Silver Linings playbook” este o producţie despre care ai ce povesti. Un amic l-a văzut de trei ori. Am fost curios “de ce?”. Răspunsul l-am găsit în sala de cinema. **Departe de a fi original**, firescul de care se bucură acţiunea filmului sau personajele rupte din cotidian fac din lung-metraj un deliciu al simţurilor. Spun asta pentru că am trecut rapid de la o stare de spirit la alta. M-am bucurat, m-am întristat, am râs fără să mă opresc. Şi nu, nu am făcut-o pentru a mă asemăna personajelor principale cu tulburări de personalitate. Pur şi simplu **acţiunea este halucinantă**.

Cu toate acestea trebuie să spun că privit la rece, filmul nu excelează la nici un capitol. Nu este un film al cărei imagine îţi rămâne pentru mult timp în minte sau un film care te surprinde cu fiecare secventă. Suspansul vine tocmai din dorinţa de a vedea dacă respectă sau nu scenariul standard al unei comedii romantice.

Pat este un fost profesor de liceu, care **a petrecut 4 ani într-o clinică destinată tratării bolilor nervoase** după ce a fost înşelat şi părăsit de soţia lui, Nikki. Mutându-se sub acelaşi acoperiş cu părinţii lui după ce este externat, Pat are impresia falsă că nu a lipsit de acasă mai mult de câteva luni şi este obsedat de ideea de a o recuceri pe Nikki.

Vechii prieteni ai profesorului şi-au întemeiat între timp familii, tatăl lui este mereu într-o dispoziţie proastă fiindcă este fan al echipei de fotbal american Philadelphia Eagles care pierde un meci după altul, iar psihiatrul cu care face şedinţe de terapie îl şochează pe **Pat** recomandându-i adulterul ca metodă de vindecare.

Situaţia se schimbă atunci când Pat o cunoaşte pe vecina Tiffany, o tânără văduvă care a fost concediată din cauza faptului că s-a culcat cu toţi colegii de serviciu după ce moartea soţului i-a cauzat o depresie severă. **Afecţiunile mintale** cu care se confruntă amândoi îi apropie pe Tiffany şi Pat, care devin prieteni şi încep să aibă sentimente profunde unul faţă de altul.

**Tiffany** se oferă să fie liantul dintre Pat şi Nikki, cu condiţia ca bărbatul să renunţe să vizioneze partidele de fotbal american, să se înscrie împreună cu ea la o competiţie anuală de dans pentru pacienţi depresivi şi să nu spună nimănui despre înţelegerea lor.

Distribuţia salvează mult din secvenţele prea lungi şi repetitive, al căror scop este parcă doar să lungească durata peliculei. Robert De Niro şi Bradley Cooper sunt tată şi fiu într-un film în care s-au reunit mai multe nume mari ale producţilor destinate cinematografelor. Observi valoarea actorilor şi din simplul fapt că secvenţele lung-metrajului se bazează mai mult pe dialog şi mai puţin pe acţiune.

Mulţi ar putea spune că este previzibil, eu mă rezum la a zice că este o ocazie potrivită pentru a-ţi testa emoţile. Să înebuneşti în zilele noastre nu este prea greu să se întâmple. În acest context filmul reprezintă **un exerciţiu de imaginaţie**, iar eu cel puţin l-am privit ca pe o invitaţie de a mă tempera atunci când lucurile din jur nu sunt chiar pozitive.

Galerie imagini

Share

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

NEWSLETTER ZILE ȘI NOPȚI

Abonează-te la newsletter și fii la curent cu cele mai noi evenimente sau știri din Artă & Cultură, Film, Lifestyle, Muzică, Eat & Drink.

Caută