Trecuse tare mult timp de când nu mai văzusem o comedie americană care chiar să aibă… efectiv **un subiect**. Să spună ceva, orice. Să aibă un punct de vedere.
Nu e nevoie de prea multă atenţie la detalii ca să observi că majoritatea producţiilor de provenienţă **SUA** sunt în general despre oameni rataţi, dar veseli, carismatici şi buni la suflet, acolo, în adâncul lor. Asta, bineînţeles, dincolo de toate gesturile cretine pe care le fac şi oamenii pe care-i rănesc.
E mult mai facil să îţi consolezi la cinema propriile frustrări, e aproape nobil să încerci să găseşti ceva bun într-un personaj care merită minim 10 ani de puşcărie. Problema constă de fapt în glorificarea unor tipologii dăunătoare lumii în mod evident.
Din când în când, totuşi, se mai întâmplă şi opusul: să punem degetul pe rană şi zâmbetul pe buze în acelaşi timp. **Campania (The Campaign)** e o comedie îndeajuns de isteaţă încât să facă asta. Are un mesaj foarte clar, extrem de simplu de înţeles şi, din păcate, cumva… familiar.
Suntem toţi conştienţi într-o oarece măsură de jocurile şi sforile politice care se trag în orice guvern, sub orice juridsticţie. În fiecare dimineaţă ne întâmpină protestanţi furioşi în Piaţa Univeristăţii sau în faţa Muzeului Antipa. Scenariul ne e cunoscut, senzaţia de deja-vu se instalează repede.
**Cam Brady (Will Ferrell)** este un candidat care-şi menţine mandatul de 5 ani încoace. Nici nu îşi face griji că ar putea pierde vreodată, dar nu pentru că lumea îl iubeşte în mod special sau pentru că e un om politic de excepţie. Singurul motiv pentru care Brady îşi menţine statutul e fiindcă nu există opoziţie… la propriu.
Problemele apar în perioada alegerilor, când în cursă apare pe neaşteptate un oponent, iar lupta politică se transformă de fapt într-un concurs de popularitate. Cam aşa cum se întâmplă şi în viaţa reală.
**Marty Huggins (Zach Galifianakis)** este de fapt un ghid turistic timid, gras şi ciudat ce îşi depune candidatura fiind manipulat de tatăl său influent şi doi investitori de-ai săi. În mod previzibil, oponenţii devin treptat nişte marionete politice, fiind capabili de orice pentru a sabota campania ceiluilalt.
Filmul este o ironie foarte dură dar sinceră la adresa politicii americane, având un umor destul de inteligent, în ciuda glumelor porcoase în stil american. Obscenităţile sunt totuşi într-o doză moderată, atât cât să fie amuzante şi să râzi pe sub mustaţă, dar nu cât să facă o vedetă de filme pentru adulţi să roşească.
