La **Salsa Picante** miroase incredibil. E suficient să faci doi paşi pe terasă şi aluneci într-o reverie în care căţeii de usturoi de dimensiunea unei marmote dansează cu felii de pâine prăjită tapetate cu parmezan topit. Îţi plouă în gură şi simţi o poftă nestăvilită de a comanda orice şi de-a mânca tot.
După ce-am savurat momentul reveriei cu valsul usturoiului, am comandat (ştergându-ne des la gură) *antreu cu pui şi nuci*, *supă de usturoi* şi-un *muşchi de porc*. Două din trei au fost cel puţin dezamăgitoare. Dacă mirosul mă împinsese pe un nor, gustul mi-a dat o brîncă scurtă şi-am aterizat înapoi pe pământ.
La antreu am cerut *Tartaletas de pollo*, descrise în meniu drept foietaj cu pui, nuci, ciuperci şi parmezan. Am primit nişte buşeuri cu pui şi ou, fără urmă de ciupercă sau nucă. *Supa de usturoi* a fost atât de sărată că n-am putut trece de lingura a doua.
Muşchiul însă a fost bun, consistent. Trec peste faptul că sosul gorgonzola n-avea pic de gorgonzola în el, iar aşa numita garnitură de cartof copt cu ierburi aromate a constat într-o pereche de cartofi în staniol, complet lipsiţi de gust. Pe unul dintre ei trona un fir de mărar, probabil ierburile aromatice. Păcat de muşchiul de porc, care-a fost chiar gustos!
