Despre Pina nu ştii să spui sigur dacă este un film despre dans sau un dans pentru un film. Cert este că personalitatea coregrafei Pinei Bausch a fost copleşitoare pentru toţi cei care au lucrat cu ea, pentru că ea i-a inspirat pe toţi să creeze atât dansul cât şi scenele emoţionante care se succed timp de o oră pe ecran. Şi nu oricum, ci în tehnologie 3D, care face ca, în anumite secvenţe, totul să pară ca o scenă de teatru, nu de film.
Iniţial, filmul trebuia făcut în colaborare cu celebra coregrafă, dar moartea fulgerătoare a acesteia a transformat filmul dintr-un documentar într-un omagiu post-mortem. Dansatorii alături de care Pina Bausch a lucrat timp de 35 de ani îşi exprimă recunoştinţa pentru cea care a fost profesoara şi inspiraţia lor. Filmul este un puzzle de scene de dans, fiecare un simbol al unei lecţii pe care ei au învăţat-o prin Pina sau de la ea: viaţă, sacrificiu, dragoste, dor, durere.
Dansul contemporan nu este uşor de digerat, mai ales că Bausch a adus elemente inovatoare, încărcate de simbolistică. Însă regizorul a reuşit să-i dea o tentă mai comercială, demnă de o capodoperă 3D care să te fascineze mult timp după ce ai plecat din cinematograf şi să îţi dea senzaţia că şi tu ai cunoscut-o pe Pina.
Pina 3D
Regia: Wim Wenders
