Probabil că unul din principalele puncte cu care Sibiul ştie să-şi farmece locuitorii dar şi grupurile de turişti se constituie în arhitectura trecută prin vreme şi ajunsă în cea mai mare parte cu bine până la noi. Reminiscenţe impozante ale timpurilor trecute, martori tăcuţi la perisabilitatea spiritului uman. Aceşti martori au inspirat fericit o mână de oameni care au luat iniţiativa acum zece ani şi au purces la construirea unui concept menit să pună în valoare spiritul oraşului: Festivalul Medieval Cetăţi Transilvane. De la an la an festivalul a prins tot mai multă amploare şi iată că în zilele noastre avem parte de o adevărată sărbătoare cu iz medieval. Când spun medieval nu mă refer la senzaţiile pe care simţul olvactiv le primea în acea perioadă ci la o atmosferă de poveste, cu tineri cavaleri care-şi cucereau bărbăţia şi consoarta prin ciocnire de spadă, la domniţe învăluite în mister şi rochii impozante, la muzică de menestrel pe care paşii păreau că se descurcă singuri, la paji, vrăjitoare, călugări aparţinând te-miri-cărui ordin, la saltimbanci, la ospeţe fără sfârşit şi la turniruri cu sfârşit de cele mai multe ori fericit.
###Cetăţile noastre transilvane
Sibiul, o adevărată emblemă a oraşelor medievale de dincoace de pădure, a ajuns să-şi sărbătorească cea de a XI-a ediţie a festivalului Cetăţi Transilvane. Evenimentul va începe cu surle şi trâmbiţe, aşa cum îi şi şade bine, în data de 26 august şi ultimele ruguri se vor stinge în 28 august. Vor defila prin zona centrală a oraşului costume medievale sub care se vor ascunde viteji cavaleri întorşi de la luptă sau mergând înspre ea, tinere şi frumoase domniţe, paji, călugări, vrăjitoare, saltimbanci, oameni ai breslelor, actori, muzicanţi şi poate oameni de rând. Turniruri cavalereşti, întreceri în mânuirea spadelor sau a arcului, spectacole de teatru medieval, spectacole de circ, demonstraţii pirotehnice, concerte de muzică medievală şi demonstraţii de dansuri de epocă, toate răspândite în cele patru colţuri ale lumii, de fapt în cele partu locaţii participante şi pregătite anterior de Tabăra Medievală de Arte şi Meserii de la Cisnădioara, ajunsă la a VI-a ediţie
Sighişoara medievală
Ei da, un bătrân festival care a ajuns la cea de a XX-a ediţie şi care s-a desfăşurat între 27 şi 31 iulie! Este vorba despre Sighişoara Medievală, probabil cel mai cunoscut eveniment de gen în cadrul căruia, vechile străzi ale oraşului-cetate sunt copleşite an de an de costumele epocii trecute repartizate pe cele zece secţiuni ale festivalului: teatru, muzică, arte plastice, expoziţii, dans, film, recital de poezie medievală, expoziţie de carte, concerte pentru tineret şi conferinţe, presărate cu spectacole de animaţie stradală, concerte de seară, concerte corale, expoziţie de costume medievale şi cursuri de dans medieval
###Mediaş, cetate medievală
Mediaşul, a doua cetate ca din judeţ ca întindere a ajuns la cea de a II-a ediţie a propriei sărbători medievale, desfăşurată anul acesta între 8 şi 10 iulie. Clipe de suspans dar şi de extremă bucurie într-un program bine conturat cu demonstraţii de schimb de gardă din perioada medievală, momente de încrâncenări cavalereşti însoţite de o expoziţie de arme specifice perioadei, parada costumelor, spectacole de teatru de stradă, jocuri cu flăcările, concurs de orientare turistică, demonstraţii de dans şi multă muzică de bună calitate: Nicu Alifantis, Ducu Bertzi, Lyra, No’Mads, Alexandra Fits şi Motto.
###Măria sa revine
Dacă anul trecut festivalul de la Suceava a fost anulat datorită inundaţiilor care au făcut imposibilă o sărbătorire aşa cum se cuvine, anul acesta Festivalul de Artă Medievală revine în actualitate datorită conducerii Muzeului Bucovinei. Aşa că dacă aveţi chef de o plimbare pe urmele lui Ştefan luaţi-vă paloşul şi rucsacul şi faceţi o incursiune la Suceava, începând cu data de 15 august pentru a petrece ca în evul mediu alături de fraţii noştri de peste munte.
###Bistriţa medievală
Încă unul din cele şapte oraşe-cetate ale Transilvaniei nu se dezminte de la spiritul medieval. Este vorba despre Bistriţa care a ajuns anul acesta la cea de a V-a ediţie, sub patronatul Asociaţiei Cultulale Bistriţa Medievală şi al Centrului Cultural Municipal George Coşbuc, organizatori care şi-au propus să revalorifice atingerile istorice ale oraşului. Anul acesta însă s-au cam grăbit, aşa că ne este imposibil să mai asistăm la serbările care au avut loc între 24 şi 26 iunie. Vă spunem în schimb cam ce s-a întâmplat. Pornirea s-a făcut de la Turnul Dogarilor iar tema scenariului istoric din 2011 a fost “Pfaffenbruder, fierarul din Nosa”, un spectacol susţinut de Ordinul Cavalerilor Lup, Paladinii de Terra Medies şi Garda de Bistriţa şi constând într-o alegorică luptă între viteazul fierar şi Andreas Amend, căpitan al Cetăţii Bistriţei, al cărui portret se regăseşte pe o piatră funerară din Biserica Evanghelică.
###Turnirul cavalerilor
Nu avem cum să trecem cu vederea peste festivalul medieval care s-a pertecut la Braşov între 29 aprilie şi 1 mai, un eveniment desfăşurat în Cetăţuia de pe Straja şi aflat deja la a V-a ediţie, moment în care s-au sărbătorit totodată 800 de ani de la colonizarea Ţării Bârsei. Bravi cavaleri şi-au măsurat puterile şi s-au întrecut în arta mânuirii spadelor cu scopul de a câştiga prin vitejie inimile domniţelor. Poveşti glorioase ale vitejilor de altădată au fost spuse de trupele de teatru de stradă, însoţite de muzici şi dansuri medievale. Vrăjitoarele care au înspăimântat mulţimea au fost aspru pedepsite de apărătorii credinţei prin arderea pe rug, iar învingătorii au fost sărbătoriţi la ospăţ cu cupe de vin şi pahare de bere din plastic.
###La o aruncătură de băţ
Însăşi regina mamă a Marii Britanii deţine câteva exemplare ale frumoşilor cai lipiţani cescuţi la Herghelia de la Sâmbăta, lângă Făgăraş. Caii de la Sâmbăta sunt deja o prezenţă consacrată în cadrul festivalului iniţial intitulat „Cavalcada”, astăzi Zilele Cetăţii Făgăraşului. Potenţialul scenografic impresionant al fostei reşedinţe a Doamnei Stanca chiamă la duel cavaleri din toate colţurile ţării, la lupte încrâncenate care se vor termina cu ospeţe unde burţile nu vor putea face altceva decât să accepte mângâierile bogat-culinare. Nu se cunoaşte încă data de pornire dar dacă vă decideţi să participaţi, un lucru trebuie să ştiţi despre locuitorii acestei cetăţi: sunt aprigi în luptă, însetaţi de vin şi pofticioşi la plăcerile meselor lungi de lemn.
